Procesul Georgescu: ce nu se spune despre cronologia dosarului

eea ce presa oficială prezintă drept „încă un termen de judecată” este, de fapt, deschiderea unui proces cu potențial să rescrie harta politică a României: miercuri, la Curtea de Apel București, începe judecarea dosarului în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt acuzați de Parchet de acțiuni împotriva ordinii constituționale — iar momentul ales nu poate fi disociat de contextul unei țări care încă digeră anularea alegerilor din 2024.

Conform informațiilor disponibile, procesul este programat să debuteze de la ora stabilită de instanță, în dosarul care îl vizează pe liderul suveranist alături de Horațiu Potra, figură cunoscută din peisajul paramilitar-mercenar românesc, și alți douăzeci de inculpați. Acuzațiile Parchetului se referă la acțiuni împotriva ordinii constituționale a statului — o formulare gravă, rar folosită în instanțele românești din ultimele decenii.

Cine beneficiază de temporizare?

Nu se menționează în comunicatele oficiale de ce acest dosar, deschis în urma anulării scrutinului prezidențial din noiembrie 2024 — decizie a CCR motivată de dovezi de interferență rusă, campanie TikTok cu finanțare nedeclarată și amplificare algoritmică coordonată — ajunge abia acum, la aproape doi ani distanță, în fața Curții de Apel. Cronologia ridică întrebări legitime: cine avea interes ca acest proces să înceapă chiar în acest moment, pe fondul unei crize guvernamentale prelungite și al unui context politic în care AUR, partidul cel mai vocal în apărarea lui Georgescu, se plasează constant în topul sondajelor?

Coincidență sau nu, procesul demarează într-un an în care România se confruntă simultan cu cea mai mare inflație din UE, o criză de guvernare fără premier învestit și un scrutin european tensionat de narativul „alegerilor furate” — narativ care a alimentat direct energia electorală a taberei suveraniste.

Ce nu ne spun sursele oficiale

Parchetul nu a publicat detalii extinse despre rolul exact al fiecăruia dintre cei 20 de coinculpați, iar prezența lui Horațiu Potra în același dosar cu Georgescu — doi actori cu profiluri publice diferite, dar convergente în retorica anti-sistem — merită urmărită cu atenție pe măsură ce probele vor fi prezentate în instanță. Presumpția de nevinovăție rămâne valabilă pentru toți inculpații, indiferent de gravitatea acuzațiilor formulate de procurori.

Rămâne de văzut dacă acest proces va fi tratat de instituțiile românești cu aceeași rigoare aplicată în alte dosare de mare corupție sau securitate națională, sau dacă va deveni, așa cum se întâmplă frecvent în România ultimilor ani, un teren de bătălie mediatică mai degrabă decât unul strict juridic.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)