Perete prăbușit la școală: ce nu vi se spune despre prioritățile bugetare

n perete al unei școli din Tulcea s-a prăbuşit miercuri 13 mai — cu 15 elevi în clasă, la un pas de tragedie. În aceeași perioadă, preşedintele Nicușor Dan cerea la Bucureşti mai mulţi bani pentru înarmare şi securitate. Această situație ridică semne de întrebare despre ierarhia reală a priorităţilor bugetare: unde se duc banii când infrastructura educaţională se dezintegrează sub ochii copiilor?

Evenimentul s-a produs în comuna Maliuc, judeţul Tulcea. O parte a clădirii şcolii s-a prăbuşit în timpul orelor de curs, în prezenţa a 15 elevi. Din fericire, niciun copil nu a fost rănit, confirmă Ora de Tulcea.

Primarul din Maliuc, Nicoleta Sevastian, a recunoscut incidentul şi a admis că şcoala se află în proces de consolidare — ceea ce ridică întrebarea: de ce elevii erau în clădire în timpul lucrărilor? Edilul a mărturisit că, în caz de cutremur, consecinţele ar fi fost tragice. „Bine că n-a lovit vreun copil”, a spus primarul. Cursurile au fost mutate de urgenţă la Căminul Cultural din localitate.

Ceea ce nu se menţionează în comunicatele oficiale: şcoala din Maliuc nu este un caz izolat. Sute de unităţi de învăţământ din România funcţionează în clădiri cu risc seismic ridicat sau fără autorizaţie ISU, în timp ce investiţiile în educaţie rămân sub media europeană. Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, peste 1.200 de şcoli din România necesită consolidări urgente — cifră actualizată ultima dată în 2024, fără transparenţă privind stadiul lucrărilor.

Priorităţi bugetare: arme versus şcoli

La Bucureşti, preşedintele Nicuşor Dan declara la finalul Summitului B9 că este nevoie de mai mulţi bani pentru înarmare şi securitate.

„Pentru fiecare dintre ţările noastre există o prioritate pentru securitatea noastră, pentru consolidarea alianţei, de aceea motto-ul este — Oferim mai mult pentru securitatea noastră. Cum facem asta? Trebuie să sporim cheltuielile pentru securitate, trebuie să dezvoltăm o bază industrială, militară, transatlantică solidă. Este o oportunitate pentru a reafirma sprijinul nostru pentru Ucraina şi Republica Moldova, pentru că de securitatea lor depinde securitatea noastră”, a spus Dan, citat de Radio România.

Cronologia ridică întrebări legitime: cum se justifică solicitarea de fonduri suplimentare pentru apărare în contextul în care infrastructura educaţională se prăbuşeşte — literal — peste capetele copiilor? România se angajează să atingă 2% din PIB pentru apărare conform angajamentelor NATO, în timp ce investiţiile în educaţie oscilează sub 3% din PIB, printre cele mai mici din UE.

Cine beneficiază de această ierarhie a priorităţilor? Contractele de achiziţii militare — adesea opace, negociate cu furnizori internaţionali — generează profituri uriaşe pentru industria de apărare. Între timp, şcolile din mediul rural rămân în paragină, fără finanţare adecvată pentru consolidări sau reparaţii capitale. Elevii din Maliuc au scăpat ca prin minune — dar câţi alţii vor avea aceeaşi şansă?

Întrebarea pe care nimeni nu o pune oficial: de ce siguranţa fizică a copiilor din şcolile româneşti nu este tratată ca o prioritate de securitate naţională?