Nicușor Dan critică UE de Ziua Europei: discurs anti-Bruxelles

reședintele României, Nicușor Dan, a transmis pe 9 mai 2025 un mesaj de Ziua Europei care sună mai degrabă ca o declarație de independență față de Bruxelles decât ca o celebrare a unității europene. Din Palatul Cotroceni, șeful statului a enumerat „greșelile” Uniunii Europene — de la renunțarea la energie nucleară până la politica de mediu „prea ambițioasă” — într-un discurs ce amintește de retorica Viktor Orban, premierul Ungariei cunoscut pentru poziția sa eurosceptică. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale: cronologia acestui discurs ridică semne de întrebare în contextul crizei guvernamentale din aprilie 2026 și al tensiunilor dintre România și instituțiile europene pe tema deficitului bugetar.

„Europa a făcut greșeli. Când a renunțat la nuclear … asta a fost o greșeală. Când și-a neglijat industria de apărare … asta a fost o greșeală. Când, în politica de mediu, a fixat niște ținte mult prea ambițioase … asta a fost o greșeală. Când, pe mai multe subiecte, a acționat ideologic … a fost o greșeală”, a declarat Nicușor Dan, potrivit inPolitics.

Discursul, publicat pe canalul oficial de Youtube al Administrației Prezidențiale, evită cu grijă orice referire la Ucraina — țară aflată în război cu Rusia de peste trei ani și susținută masiv de Uniunea Europeană. În schimb, președintele român vorbește despre necesitatea unui „parteneriat echitabil” dintre UE și Statele Unite, formulare care sună familiar în contextul în care administrația Trump a cerut public Europei să-și crească cheltuielile de apărare și să reducă dependența de ajutorul american.

„Europa și România au nevoie ca UE să aibă un parteneriat corect, solid, echitabil cu Statele Unite, și România este un susținător al unui astfel de parteneriat”, a adăugat Nicușor Dan.

Coincidență sau nu, acest discurs vine la doar două săptămâni după ce guvernul Bolojan a intrat în criză acută, cu PSD retrăgându-și sprijinul politic și lăsând România cu un executiv minoritar PNL-USR-UDMR. Procedura de deficit excesiv activată de Bruxelles — România având cel mai mare deficit bugetar din UE în 2024 (9% din PIB) — pune presiune enormă pe București să implementeze măsuri de austeritate cerute de Comisia Europeană. Cine beneficiază de un discurs anti-Bruxelles în acest context? Întrebarea rămâne deschisă.

Tonul discursului lui Nicușor Dan amintește de poziția lui Viktor Orban, premierul Ungariei care a blocat în repetate rânduri ajutorul militar pentru Ucraina și a criticat constant politicile „ideologice” ale Bruxelles-ului — de la Green Deal la politicile de migrație. Diferența? Orban are în spate o majoritate parlamentară solidă și o economie care, deși criticată, nu e sub procedură de deficit excesiv. România, în schimb, are un guvern în criză, o inflație de 9% (cea mai mare din UE în martie 2026) și o societate fracturată pe axa pro-european vs suveranist.

Ce nu se spune în rapoartele oficiale: discursul lui Nicușor Dan vine la doar câteva luni după ce alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate de Curtea Constituțională din cauza interferenței ruse și a campaniei TikTok a lui Călin Georgescu — candidat independent pro-rus care câștigase surprinzător turul 1 cu 22,95%. Georgescu, descalificat și fără funcție oficială, rămâne o figură polarizantă, iar AUR — partidul naționalist condus de George Simion — se situează constant pe locul 1 în sondaje (37-38% în aprilie 2026), cu un discurs anti-NATO, anti-UE și pro-„valori tradiționale”.

Cronologia ridică întrebări: de ce un președinte ales pe un program pro-european adoptă un ton eurosceptic exact când țara e în criză politică și economică? Ce mesaj trimite absența oricărei mențiuni despre Ucraina — țară vecină aflată în război și susținută oficial de România prin baza NATO Kogălniceanu? Și cui folosește un discurs care sună ca o copie a retoricii Viktor Orban, tocmai când populismul suveranist e în creștere și AUR câștigă teren electoral?

Răspunsurile oficiale lipsesc. Dar faptele vorbesc de la sine.