Legea „libertății de exprimare”

n proiect de lege care pretinde că apără libertatea de exprimare a primit aviz pozitiv în Comisia pentru Drepturile Omului din Senat, dar ceea ce nu se spune în comunicatele oficiale este că textul urmărește abrogarea completă a legislației care interzice organizațiile fasciste, legionare și cultul criminalilor de război. Coincidență sau strategie deliberată? Cronologia ridică semne de întrebare.

Proiectul de lege L295/2026, intitulat „Propunere legislativă privind legitimitatea apărării intereselor naționale ale României”, a fost avizat pozitiv la ședința Comisiei pentru Drepturile Omului din Senatul României. Inițiativa aparține unui bloc de 42 de parlamentari aleși pe listele AUR, POT și SOS România — o coaliție care, după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, s-a poziționat constant împotriva „cenzurii occidentale”.

În expunerea de motive, semnatarii argumentează: „În ultimele decenii, sub presiunea unor curente legislative și administrative excesiv de restrictive, spațiul libertății de exprimare, al libertății de conștiință și al libertății de asociere a fost adesea supus unor interpretări care au generat teamă, autocenzură și incertitudine juridică. Într-un stat democratic matur, cetățeanul nu trebuie să fie pus în situația de a se teme că exprimarea atașamentului față de valorile, istoria, cultura și interesele naționale poate deveni obiectul unor interpretări arbitrare”.

Ce legi urmează să dispară — și cine beneficiază?

Din punct de vedere practic, legea vizează abrogarea a patru acte normative despre care afirmă că încalcă libertatea de exprimare, de conștiință și Constituția României. Dar ce nu se menționează în dezbaterea publică este amploarea acestei „curățenii legislative”:

Este vorba despre:

• Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii;
• OUG privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război;
• Legea nr. 217/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii;
• Legea privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură (cunoscută drept Legea Vexler).

Cu alte cuvinte, dacă această lege trece, România ar deveni singura țară NATO în care omagiile publice aduse lui Corneliu Zelea Codreanu sau Ion Antonescu ar fi perfect legale. Conexiunile istorice sunt clare: mișcarea legionară a colaborat activ cu Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar pogromurile din ianuarie 1941 rămân una dintre cele mai întunecate pagini ale istoriei românești.

Reacții contradictorii: „fascism” versus „libertate”

Oponenții propunerii legislative afirmă că această lege ar fi una „fascistă”, deoarece ar urmări abrogarea legilor care combat antisemitismul, precum și a celor care interzic cultul criminalilor de război, al legionarilor, fasciștilor și a altor persoane „radicalizate”. Ceea ce nu se spune în rapoartele oficiale este că această inițiativă vine într-un context geopolitic sensibil: România găzduiește baza NATO Kogălniceanu — cea mai mare din Europa — iar tensiunile cu Rusia sunt la cote maxime după declanșarea războiului din Ucraina.

Liderii PSD au afirmat, pentru Cotidianul, că respectivul proiect de lege nu va fi votat în plen și nu va avea voturile necesare pentru a fi adoptat. Dar cronologia ridică întrebări: de ce Comisia pentru Drepturile Omului — tocmai ea — a avizat pozitiv un text care, prin definiție, ar permite reabilitarea simbolurilor care au condus la uciderea a sute de mii de evrei și romi pe teritoriul României? Cine beneficiază de normalizarea discursului extremist într-o perioadă de criză guvernamentală acută, cu inflația la 9% și un guvern Bolojan în pragul prăbușirii?

Faptele sunt clare. Interpretările — mai puțin. Dar într-o Românie în care alegerile prezidențiale au fost anulate pe motiv de interferență rusă, iar AUR a crescut de la 9% la peste 37% în sondaje, această „lege a libertății” seamănă mai degrabă cu un test de rezistență pentru instituțiile democratice. Coincidență sau plan? Răspunsul, ca de obicei, nu va veni din comunicatele oficiale.