Cluj-Napoca: bani plătiți, lucrări inexistente. DNA tace

rimăria Cluj-Napoca, prezentată ani la rând drept model de administrație modernă, decontează lucrări care nu există în realitate, în timp ce DNA Cluj nu anchetează nicio neregulă — coincidență sau tipar? Documentele financiare analizate de Gold FM în cadrul rubricii „Reflector” dezvăluie neconcordanțe sistematice între acte și teren, avansuri nerecuperate de peste 100 de milioane de lei și facturi înregistrate dublu, toate sub ochii unei instituții anticorupție inexplicabil de pasive.

Primul tip de problemă: lucrări decontate care nu se regăsesc fizic. Turnări de beton, confecții metalice, hidroizolații, elemente de organizare de șantier — toate înscrise în documente, aprobate și plătite. Verificările în teren indică neconcordanțe clare între ceea ce apare în acte și ceea ce există efectiv. Nu vorbim de erori administrative minore, ci de bani publici plătiți pentru lucrări inexistente.

Al doilea tip: lucrări care există, dar cu diferențe între cantitățile executate și cele decontate. Suprafețele raportate în documente sunt mai mari decât cele constatate fizic în teren. Practic, primăria plătește pentru mai mult decât s-a executat.

Al treilea tip: lucrări decontate care nu se regăsesc deloc în oferta inițială sau în documentația contractuală. Aceste cazuri ridică întrebări legitime despre modul în care sunt aprobate și justificate cheltuielile publice. Cum ajung să fie plătite lucrări care nu figurau în contracte?

La acestea se adaugă ajustări de preț fără corelare clară cu documentele contractuale — și nu doar în proiecte locale. O parte dintre aceste neconcordanțe apar în proiecte finanțate din fonduri europene, inclusiv din PNRR, ceea ce poate conduce la creșterea costurilor fără o justificare solidă și afectează eficiența utilizării fondurilor publice. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: astfel de nereguli pot declanșa proceduri de recuperare a fondurilor europene — cu impact direct asupra bugetului României.

Disfuncționalitățile nu se opresc aici. În evidența contabilă au fost identificate facturi înregistrate de două ori, facturi neînregistrate la timp, avansuri nerecuperate și garanții menținute în evidență deși termenul legal este depășit. Practic, o contabilitate care arată ca o schiță, nu ca un sistem de control al banului public.

A fost semnalată și practica divizării achizițiilor în contracte mai mici, astfel încât acestea să rămână sub pragurile legale pentru proceduri competitive — o abordare care afectează transparența și concurența în atribuirea contractelor. Tehnica e cunoscută: fracționezi un contract mare în zeci de contracte mici pentru a evita licitațiile publice. Legal pe hârtie, suspect în practică.

Iar în evidența patrimoniului, bunurile nu sunt evidențiate complet, valorile nu sunt actualizate și există neconcordanțe între evidența scriptică și situația din teren. Practic, primăria nu știe — sau nu vrea să știe — ce are în proprietate.

Metroul din Cluj: 100 de milioane de lei „uitați” la avans

Testul cel mai vizibil al acestei administrații este metroul din Cluj-Napoca — proiect declarat strategic de Emil Boc, un contract de peste 9 miliarde de lei, finanțat inclusiv din bani europeni, atribuit consorțiului internațional Gülermak – Alstom – Arcada. Primele două companii sunt multinaționale puternice din Turcia respectiv Franța, iar a treia este cea mai mare firmă de construcții din județul Galați.

În cadrul acestui proiect a fost acordat un avans de 1.036.000.000 lei. Din acesta, 111.000.000 lei trebuiau deja recuperați. Suma efectiv recuperată până acum este infimă comparativ cu valoarea contractului: aproximativ 7.500.000 lei. O diferență de peste 100 de milioane de lei — o necorelare majoră între finanțare și execuție.

Trei explicații sunt posibile: ori lucrările nu avansează în ritmul asumat, ori mecanismul de recuperare nu este aplicat riguros, ori controlul asupra fluxului financiar este insuficient sau inexistent. Indiferent de explicație, concluzia e aceeași: banii publici nu au fost recuperați la timp, iar Emil Boc a considerat că nu este nevoie ca publicul să înțeleagă motivul acestei întârzieri.

Primăria Cluj-Napoca trebuie să comunice public riscurile reale generate — și aici nu vorbim doar de posibila pierdere a 100 de milioane de lei ce puteau fi deja folosiți în alte proiecte publice, ci inclusiv de riscul de întârziere a lucrării ce ar aduce în mod evident și costuri suplimentare. O întrebare rămâne deschisă: este Emil Boc cel responsabil cu aprobarea plăților, verificarea lucrărilor și recuperarea avansului?

Nouă întrebări fără răspuns

Gold FM a adresat ieri încă nouă întrebări primarului Emil Boc pentru a-i integra răspunsurile, întrebări din care spicuim: Care este valoarea totală a avansurilor acordate în ultimii ani, ce procent din aceste lucrări este în întârziere și ce măsuri concrete ați luat pentru recuperarea sumelor sau penalizarea întârzierilor? Există riscul ca municipiul Cluj-Napoca să fie obligat să returneze fonduri europene din cauza acestor nereguli? Există situații în care lucrările plătite nu corespund integral cu cele executate în teren? Dacă nu, cum explicați diferențele identificate între situațiile de plată și execuția fizică?

La aceste întrebări și încă câteva, primarul Emil Boc nu a răspuns. Gold FM așteaptă în continuare și va mediatiza dacă sau atunci când acesta va reveni cu un răspuns.

DNA Cluj: activă în județele vecine, tăcută la Cluj

Privite împreună, toate aspectele expuse conturează un tipar: necorelări sistematice între documente și realitate, deficiențe de control și vulnerabilități în gestionarea fondurilor publice. Nu sunt doar niște erori izolate, ci disfuncționalități persistente în primăria Cluj-Napoca.

Ce este extrem de suspect la Cluj-Napoca este că Direcția Teritorială DNA Cluj nu se ocupă și nu anchetează toate aceste lucruri care au fost depistate prin controale ale altor instituții ale statului. Asta în timp ce activitatea organizației este intensă în județele învecinate Clujului, ocolind mereu cu cercetările primăria condusă de către Emil Boc. Coincidență sau tipar? Cronologia ridică semne de întrebare.

Cluj-Napoca rămâne un oraș important și dinamic. Dar funcționează oare corect mecanismele administrative? Pentru că, dincolo de imaginea publică a primăriei Cluj-Napoca, există un principiu simplu: banul public trebuie gestionat cu rigoare și transparență. Ceea ce documentele arată este exact opusul: un sistem în care se plătește pentru ce nu există, se înregistrează dublu ce există, și se ignoră ce lipsește. Iar instituțiile care ar trebui să ancheteze — tac.