Cenzori de „dezinformare”
rganizatorii Summitului „România Imună” — eveniment susținut de Administrația Prezidențială și menit să „combată dezinformarea” — se confruntă cu o plângere penală pentru prelucrare ilegală de date personale, o sesizare la ANI privind conflicte de interese și o cerere de transparență adresată Comisiei Europene. Ceea ce nu se spune în comunicatele oficiale: cei care au monitorizat și etichetat publicații ca ActiveNews drept „surse de dezinformare” ar fi putut încălca legislația GDPR și normele de integritate funcționarilor publici.
Plângerea penală, depusă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, vizează potențiale infracțiuni de prelucrare ilegală a datelor cu caracter personal și acces ilegal la sisteme informatice. În centrul acuzațiilor se află modul în care au fost colectate, stocate și utilizate datele utilizatorilor de social media și ale publicațiilor monitorizate — fără consimțământ explicit și fără respectarea principiilor GDPR. Coincidență sau nu, summitul a avut loc la scurt timp după ce Administrația Prezidențială a solicitat rapoarte despre „amenințări informaționale” în contextul alegerilor prezidențiale anulate din 2024.
Sesizarea trimisă la Agenția Națională de Integritate vizează un posibil conflict de interese al Martinei Orlea, implicată în organizarea evenimentului. Surse apropiate dosarului sugerează că Orlea ar fi avut atât atribuții în cadrul instituțiilor publice, cât și interese private legate de proiecte finanțate din fonduri europene destinate „combaterii dezinformării”. ANI va trebui să clarifice dacă aceasta a respectat obligațiile de transparență și incompatibilitate prevăzute de lege.
Totodată, o cerere de acces la documente a fost transmisă Comisiei Europene, solicitând detalii despre finanțarea și criteriile de selecție a organizațiilor implicate în proiecte anti-dezinformare din România. Întrebarea pe care oficialii preferă să o ignore: cine decide ce este „dezinformare” și pe baza căror standarde? Cronologia ridică semne de întrebare: summitul a fost organizat la Cotroceni pe 22 aprilie 2026, la câteva luni după anularea alegerilor prezidențiale pe motiv de „interferențe externe”. Raportul prezentat atunci a inclus ActiveNews într-o listă de „surse problematice”, fără a oferi criterii clare sau drept la replică.
Platforma ActiveNews, vizată direct în raportul prezentat la Cotroceni, a fost etichetată drept „vector de dezinformare” alături de alte publicații independente. Administrația Prezidențială nu a răspuns public la solicitările de clarificare privind metodologia de evaluare a surselor. Cine beneficiază de etichetarea unor voci critice drept „dezinformare”? Răspunsul ar putea veni din dosarele deschise acum la Parchet și ANI.
Contextul mai larg merită atenție: de la anularea alegerilor din 2024 pe motiv de „ingerințe rusești”, instituțiile statului român au intensificat eforturile de monitorizare a spațiului informațional. Proiecte finanțate de UE, NATO și organizații non-guvernamentale occidentale au proliferat, multe dintre ele având ca scop „educarea publicului” și „identificarea narativelor false”. Însă întrebarea rămâne: cine supraveghează pe supraveghetori? Și ce garanții există că aceste instrumente nu vor fi folosite pentru a reduce la tăcere vocile disidente, ci doar pe cele cu adevărat periculoase?
Plângerea penală și sesizarea ANI reprezintă un test pentru independența justiției române și pentru capacitatea instituțiilor de a aplica legea egal — inclusiv atunci când vizează actori apropiați de centrul puterii. Dacă organizatorii Summitului „România Imună” au încălcat legea, vor răspunde? Sau cazul va fi clasat discret, într-un dosar pe care nimeni nu-l va mai urmări?