Ungaria după Orbán: ce nu spun media despre agenda LGBT

ictoria lui Péter Magyar la alegerile din Ungaria, care l-a detronat pe Viktor Orbán după 15 ani de putere, este prezentată de presa occidentală drept un triumf al democrației — dar ceea ce nu se discută deschis este dacă această schimbare politică va aduce și o revenire a agendei LGBT în țara care tocmai interzisese marșurile Pride.

Magyar a declarat că „am răsturnat regimul ungar” după ce l-a învins pe Orbán, un aliat apropiat al lui Donald Trump și Vladimir Putin, care introdusese o serie de politici nepopulare în timpul mandatului său ca prim-ministru. Coincidență sau nu, victoria sa vine după ce Parlamentul Ungariei interzisese evenimentele Pride în martie 2025 — o decizie care a generat proteste masive în Budapest.

Publicația britanică PinkNews, adresată comunității LGBTQ, a analizat ce înseamnă această schimbare politică pentru drepturile minorităților sexuale. A fost adoptată o lege care interzice organizarea sau participarea la adunări ce încalcă legile privind protecția copilului — prin promovarea sau afișarea homosexualității ori a diversității de gen în fața persoanelor sub 18 ani. Sancțiunile variau de la 6.500 de forinți (15 lire/21 dolari) până la 200.000 de forinți (475 lire/638 dolari) sau chiar până la un an de închisoare pentru organizatori.

Au urmat proteste, iar Budapest Pride a avut loc pe 28 iunie, în ciuda interdicției, cu până la 200.000 de participanți. Mulți dintre cei prezenți au venit pentru a sprijini comunitatea LGBTQ+ din Ungaria, dar și pentru a apăra democrația — deși cronologia ridică întrebări: cine a finanțat logistica unui protest atât de masiv într-o țară unde astfel de evenimente erau interzise?

Homosexualitatea este legală în Ungaria. Căsătoria între persoane de același sex este interzisă, însă parteneriatul înregistrat pentru cuplurile de același sex a devenit legal în 2009. Acesta oferă aceleași drepturi ca în cazul cuplurilor căsătorite, cu excepția adopției, reproducerii asistate sau a preluării numelui de familie.

În 2021, a fost introdusă o lege anti-LGBTQ+ care interzice „promovarea” homosexualității sau a schimbării de gen de către persoanele sub 18 ani, invocând protecția copilului. Filmele și emisiunile TV care prezentau homosexualitatea sau diversitatea de gen au primit aceleași restricții de vârstă ca producțiile cu teme de groază, droguri, violență sau alte conținuturi pentru adulți. Ulterior, interdicția marșurilor Pride a fost introdusă în 2025.

Péter Magyar a declarat, după interzicerea Pride, că guvernul a adoptat legea pentru a distrage atenția de la problemele cu care se confruntă ungurii din întreaga țară. El a spus că, dacă Partidul Tisza va fi ales, va proteja dreptul la întrunire. Totuși — și aici lucrurile devin interesante — Magyar a fost criticat pentru că nu a vorbit deschis în mod specific despre drepturile LGBTQ+. Se relatează că în campania sa electorală nu a inclus schimbări semnificative ale politicilor pentru care Orbán fusese criticat, inclusiv cele conservatoare privind drepturile LGBTQ+.

Vorbind pentru AFP înainte de alegeri, activistul pentru drepturi Geza Buzas-Habel a declarat: „Principala opoziție Magyar nu este dispusă să comunice pe tema drepturilor LGBTQ, așa că trebuie să exercităm presiune asupra lor.” Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este dacă această „presiune” va veni din interior sau din exterior — și cine are de câștigat de pe urma unei Ungarii mai aliniate la standardele Bruxelles-ului în materie de politici sociale.

Contextul geopolitic mai larg arată că Ungaria lui Orbán a fost un obstacol constant pentru agenda progresistă a Uniunii Europene, blocând sancțiuni, ajutoare pentru Ucraina și politici de imigrație. Schimbarea de la Budapest vine într-un moment în care Bruxelles-ul caută consolidarea influenței în Europa Centrală — coincidență sau rezultatul unei strategii pe termen lung?