Oana Gheorghiu dezvăluie „lista neagră”

icepremierul Oana Gheorghiu a publicat o cronologie detaliată a marilor privatizări realizate sub guverne PSD — exact în momentul în care social-democrații inițiază o lege de „protecție” împotriva vânzării companiilor de stat. Coincidență sau manevră politică? Datele vorbesc de la sine: de la Sidex Galați (2001) la Hidroelectrica (2023), toate marile listări și privatizări au purtat semnătura premierilor PSD — Adrian Năstase, Victor Ponta, Marcel Ciolacu. Ceea ce nu se spune în discursul public: aceste companii nu au fost „vândute”, ci listate minoritar, statul rămânând acționar majoritar. Dar atunci, de ce astăzi PSD consideră listarea „un pericol”?

Declarațiile vicepremierului au venit ca replică la anunțul liderului senatorilor PSD, Daniel Zamfir, care a depus luni un proiect de lege pentru interzicerea vânzării activelor statului la companii strategice până la 31 decembrie 2027. Motivul invocat: contextul geopolitic „dificil”. Gheorghiu însă ridică o întrebare incomodă: dacă listările au fost „un succes pentru România” sub Ponta și Ciolacu, de ce devin „trădare națională” sub Bolojan?

„PSD vrea să scape de Ilie Bolojan pentru că «ne vinde țara», așa că inițiază o lege ca să «apere» ei companiile de stat. Hai să vedem cine «ne-a vândut țara»”, scrie Gheorghiu pe Facebook, enumerând: Sidex Galați — privatizată în 2001 de prim-ministrul PSD Adrian Năstase; Petrom — listată și apoi privatizată (2001-2004) de Adrian Năstase; Distrigaz Sud și Distrigaz Nord — ambele privatizate în 2004 de Năstase; Nuclearelectrica — listată în 2013 de Victor Ponta; Romgaz — listată în 2013 de Ponta; Electrica — listată în 2014 de Ponta; Hidroelectrica — listată în 2023 de Marcel Ciolacu.

Vicepremierul subliniază că în toate aceste cazuri, statul a rămas acționar majoritar. „Companiile nu au fost «vândute», ci au devenit mai valoroase, mai transparente și mai bine administrate. Și totuși, astăzi ni se spune că listarea este periculoasă”, afirmă Gheorghiu. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: listarea înseamnă raportare publică, audituri independente, transparență — exact instrumentele care fac dificilă folosirea companiilor de stat ca „vaci de muls” politice.

Gheorghiu explică mecanismul: „O companie listată nu mai poate fi controlată discreționionar, trebuie să raporteze public și devine mult mai greu de folosit ca instrument politic. Asta este, de fapt, miza. Nu «vânzarea țării», ci pierderea controlului netransparent asupra unor resurse ale statului, folosite ca să alimenteze setea băieților deștepți trimiși de la partid.” Cronologia ridică semne de întrebare: de ce exact acum, când Guvernul Bolojan anunță reforme în companiile de stat, PSD redescoperă „patriotismul economic”?

Vicepremierul continuă: „Ipocrizia este evidentă: același instrument care ieri era «un succes pentru România» devine astăzi «un pericol». Economia nu funcționează pe bază de sloganuri, ci pe bază de reguli, capital și încredere. România are nevoie astăzi de companii de stat care creează valoare pentru cetățeni, nu de companii capturate de interese politice.” Gheorghiu subliniază că listările minoritare (5–10%) aduc capital fără dobândă, cresc valoarea companiei, introduc transparență și disciplină, creează oportunități pentru fondurile de pensii ale românilor. „Mai bine deții 75–80% dintr-o companie valoroasă, decât 100% dintr-una sortită falimentului”, conchide aceasta.

Contextul mai larg: proiectul PSD vine exact când România negociază cu Comisia Europeană planuri de restructurare a companiilor de stat, iar Guvernul Bolojan a anunțat reforme structurale pentru reducerea deficitului bugetar — cel mai mare din UE (peste 9% PIB în 2024). Cine beneficiază de blocarea reformelor? Întrebarea rămâne deschisă, dar cronologia sugerează că nu cetățenii.

Vineri, președintele PSD, Sorin Grindeanu, anunțase că social-democrații se opun vânzării companiilor de stat profitabile și îl rugase pe Daniel Zamfir să depună un proiect de lege prin care să fie interzisă timp de doi ani vânzarea de acțiuni la companiile de stat profitabile. Luni, Zamfir a depus proiectul în procedură de urgență, invocând contextul geopolitic „dificil”. Gheorghiu încheie: „Voi continua, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, mandatul de a face curățenie în companiile de stat și nu voi accepta în nicio clipă șantajul și populismul PSD. Până aici. Ajunge.”

Ceea ce nu se spune în dezbaterea publică: listarea companiilor de stat pe piața de capital este o cerință explicită din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din recomandările Comisiei Europene pentru România. Blocarea acestui proces ar putea avea implicații asupra accesului la fonduri europene — un detaliu pe care discursul „patriotic” al PSD îl trece cu vederea.