Cine a vândut de fapt România: lista pe care PSD nu vrea să o vezi

icepremierul Oana Gheorghiu a publicat o cronologie detaliată a privatizărilor realizate sub guvernări PSD — exact în momentul în care social-democrații acuză actualul Guvern Bolojan că „vinde țara”. Coincidență de calendar sau manevră politică pentru a bloca reformele din companiile de stat? Lista prezentată de Gheorghiu ridică semne de întrebare nu doar despre ipocrizie, ci despre cine controlează de fapt resursele strategice ale României.

Cronologia privatizărilor: ce nu se spune în discursul public

Contextul este revelator: luni, senatorul PSD Daniel Zamfir a depus un proiect de lege pentru interzicerea vânzării activelor statului la companii strategice până la 31 decembrie 2027. Motivul oficial? „Contextul geopolitic dificil”. Ceea ce nu se menționează: acest proiect vine exact când Guvernul Bolojan pregătește reforme de transparență în companiile de stat — acolo unde, de decenii, „băieții deștepți” trimiși de partide au avut acces discreționar la contracte și resurse.

Răspunsul Oanei Gheorghiu a fost acid și documentat. Pe pagina sa de Facebook, vicepremierul a enumerat marile privatizări și listări realizate sub semnătura premierilor PSD:

1. Sidex Galați — privatizată în 2001 de premierul PSD Adrian Năstase
2. Petrom — listată și apoi privatizată (2001-2004) de premierul PSD Adrian Năstase
3. Distrigaz Sud — privatizată în 2004 de premierul PSD Adrian Năstase
4. Distrigaz Nord — privatizată în 2004 de premierul PSD Adrian Năstase
5. Nuclearelectrica — listată în 2013 de premierul PSD Victor Ponta
6. Romgaz — listată în 2013 de premierul PSD Victor Ponta
7. Electrica — listată în 2014 de premierul PSD Victor Ponta
8. Hidroelectrica — listată în 2023 de premierul PSD Marcel Ciolacu

„Astăzi, PSD vine să manipuleze cu același slogan din anii ’90. E trist că, indiferent cât a evoluat poporul român de atunci, liderii PSD preferă să rămână ancorați în trecut”, afirmă Gheorghiu. Ceea ce nu se discută în mass-media mainstream: în toate aceste cazuri de listare, statul a rămas acționar majoritar, iar companiile au devenit mai valoroase și mai transparente. Deci de ce exact aceeași metodă devine „periculoasă” astăzi?

De ce deranjează cu adevărat transparența companiilor de stat

Gheorghiu pune degetul pe rană: „O companie listată nu mai poate fi controlată discreționар, trebuie să raporteze public și devine mult mai greu de folosit ca instrument politic”. Aici este miza reală — nu „vânzarea țării”, ci pierderea controlului netransparent asupra resurselor statului, folosite pentru a alimenta rețelele politice.

Vicepremierul subliniază că România a făcut deja privatizări reale — acolo unde statul a cedat controlul complet. Dar despre asta nu vorbim astăzi. „Astăzi vorbim despre listări minoritare (5–10%) prin care aduci capital fără dobândă, crești valoarea companiei, introduci transparență și disciplină, creezi oportunități pentru fondurile de pensii ale românilor. Mai bine deții 75–80% dintr-o companie valoroasă, decât 100% dintr-una sortită falimentului”, explică Gheorghiu.

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale: companiile de stat netransparente au fost, timp de decenii, sursa principală de finanțare obscură a partidelor politice — prin contracte supraevaluate, angajări politice, achiziții nejustificate. Listarea la bursă înseamnă audit public, raportare trimestrială, supraveghere internațională. Exact ceea ce face imposibilă continuarea „businessului ca de obicei”.

„Până aici. Ajunge”: Guvernul Bolojan refuză șantajul

„Voi continua, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, mandatul de a face curățenie în companiile de stat și nu voi accepta în nicio clipă șantajul și populismul PSD. Până aici. Ajunge”, încheie Gheorghiu, folosind ironic un slogan asemănător celui al PSD referitor la guvernarea Bolojan.

Vineri, președintele PSD Sorin Grindeanu anunțase că social-democrații se opun vânzării companiilor de stat profitabile și îl rugase pe Daniel Zamfir să depună un proiect de lege pentru interzicerea vânzării de acțiuni la companiile de stat timp de doi ani. Luni, Zamfir a depus proiectul în procedură de urgență, invocând „contextul geopolitic dificil”.

Întrebarea pe care nimeni nu o pune oficial: de ce exact contextul geopolitic face listarea periculoasă, dar nu a făcut-o în 2023, când PSD a listat Hidroelectrica? Și de ce aceeași metodă care ieri era „un succes pentru România” devine astăzi „un pericol”? Cronologia ridică semne de întrebare despre adevăratele motivații din spatele acestei inițiative legislative.

„Economia nu funcționează pe bază de sloganuri, ci pe bază de reguli, capital și încredere. România are nevoie astăzi de companii de stat care creează valoare pentru cetățeni, nu de companii capturate de interese politice”, conchide vicepremierul Gheorghiu. Rămâne de văzut dacă parlamentarii vor alege transparența sau vor proteja vechile rețele de control discreționар asupra resurselor publice.