
Cine a vândut de fapt România: lista pe care PSD o uită

icepremierul Oana Gheorghiu publică o cronologie detaliată a privatizărilor realizate sub guvernări PSD — exact în momentul în care social-democrații inițiază o lege de „protecție” a companiilor de stat împotriva guvernului Bolojan. Coincidență? Sau o tentativă de a bloca reformele tocmai folosind argumentul pe care ei înșiși l-au ignorat timp de două decenii?
Lista neagră a privatizărilor: toți premieri PSD
Oana Gheorghiu demontează discursul PSD printr-o enumerare precisă a marilor privatizări și listări realizate sub semnătura premierilor social-democrați. Declarațiile vin după ce liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a depus luni un proiect privind interzicerea vânzării activelor statului la companii strategice de interes național până la 31 decembrie 2027.
„PSD vrea să scape de Ilie Bolojan pentru că «ne vinde țara», așa că inițiază o lege ca să «apere» ei companiile de stat. Hai să vedem cine «ne-a vândut țara»”, scrie Gheorghiu pe Facebook, listând: Sidex Galați — privatizată în 2001 de prim-ministrul PSD Adrian Năstase; Petrom — listată și apoi privatizată (2001-2004) de Adrian Năstase; Distrigaz Sud și Distrigaz Nord — ambele privatizate în 2004 de Năstase; Nuclearelectrica — listată în 2013 de Victor Ponta; Romgaz — listată în 2013 de Ponta; Electrica — listată în 2014 de Ponta; Hidroelectrica — listată în 2023 de Marcel Ciolacu.
„Astăzi, PSD vine să manipuleze cu același slogan din anii ’90. E trist că, indiferent cât a evoluat poporul român de atunci, liderii PSD preferă să rămână ancorați în trecut”, afirmă vicepremierul.
Ce nu se spune despre listări: transparență sau pierderea controlului discreționar?
Gheorghiu subliniază că cele mai importante listări din România au fost realizate chiar de cei care astăzi le contestă. În toate cazurile menționate, statul a rămas acționar majoritar. „Companiile nu au fost «vândute», ci au devenit mai valoroase, mai transparente și mai bine administrate. Și totuși, astăzi ni se spune că listarea este periculoasă”, precizează aceasta.
Ceea ce nu apare în comunicatele oficiale PSD: diferența între privatizări reale — unde statul a cedat controlul — și listări minoritare (5–10%) prin care se aduce capital fără dobândă, se crește valoarea companiei și se introduce transparență. „Mai bine deții 75–80% dintr-o companie valoroasă, decât 100% dintr-una sortită falimentului”, argumentează Gheorghiu.
Vicepremierul explică apoi de ce „deranjează” listarea: o companie listată „nu mai poate fi controlată discreționat”, trebuie să raporteze public și devine „mult mai greu de folosit ca instrument politic”. Cronologia ridică semne de întrebare: de ce același instrument care ieri era „un succes pentru România” devine astăzi „un pericol”?
Șantaj politic sau protecție reală? Cine beneficiază de opacitate
„Asta este, de fapt, miza. Nu «vânzarea țării», ci pierderea controlului netransparent asupra unor resurse ale statului, folosite ca să alimenteze setea băieților deștepți trimiși de la partid. Ipocrizia este evidentă”, afirmă Gheorghiu.
Vicepremierul mai precizează că economia nu funcționează pe bază de sloganuri, ci pe bază de reguli, capital și încredere, iar România „are nevoie astăzi de companii de stat care creează valoare pentru cetățeni, nu de companii capturate de interese politice”.
„Voi continua, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, mandatul de a face curățenie în companiile de stat și nu voi accepta în nicio clipă șantajul și populismul PSD. «Până aici. Ajunge»”, încheie Gheorghiu, deturnând sloganul pe care PSD l-a folosit împotriva guvernării Bolojan.
Contextul geopolitic „dificil” — argument sau pretext?
Vineri, președintele PSD, Sorin Grindeanu, anunțase că social-democrații se opun vânzării companiilor de stat profitabile și îl rugase pe Daniel Zamfir să depună în Parlament un proiect de lege prin care să fie interzisă timp de doi ani vânzarea de acțiuni la companiile de stat profitabile. Luni, Zamfir a depus, în procedură de urgență, proiectul care prevede interzicerea vânzării activelor statului la companii strategice de interes național până la 31 decembrie 2027, motivând că nu ar fi un moment potrivit în actualul context geopolitic „dificil”.
Ceea ce nu se menționează în justificarea PSD: de ce aceleași argumente geopolitice nu au fost invocate când Hidroelectrica a fost listată în 2023, sub guvernarea Ciolacu, în plină criză energetică europeană generată de conflictul din Ucraina? Cronologia ridică întrebări la care răspunsurile oficiale par evazive.