Comemorarea Vienei: de ce se vorbește acum de „legi pentru străini”?

ub aparența unei simple comemorări religioase, mesajul lui Mihai Tîrnoveanu leagă amintirea Dictatului de la Viena de o temă mult mai actuală și mai incomodă: cine mai apără interesul românilor într-o perioadă în care, spune el, „legile se fac pentru străini”. Coincidență sau nu, evenimentele programate la Brașov cad exact în preajma datei de 30 august — ziua în care, în 1940, România a fost silită să cedeze Transilvania de Nord Ungariei horthyste, printr-un act impus din exterior, fără nicio consultare a populației.

Potrivit anunțului, Brașovul va comemora acest moment istoric prin două manifestări religioase: pe 28 august, la Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, de la ora 17:00, și pe 30 august, la Mănăstirea Sfântul Efrem, imediat după Sfânta Liturghie. Sunt evocați „martirii noștri” — o formulare care, în context, trimite direct la suferințele românilor din teritoriile cedate, dar și la un fir de continuitate istorică pe care mulți preferă să-l lase deoparte.

Ce nu se spune în anunțul oficial

Declarația lui Tîrnoveanu — „în vremurile legilor pentru străini noi ne gândim la români” — nu apare izolat. Ea vine într-un climat în care tot mai multe voci publice ridică problema priorităților statului: cui servesc de fapt deciziile legislative recente și cine rămâne, din nou, pe planul secund? Nu este menționat explicit despre ce legi este vorba, dar plasarea acestei fraze exact lângă comemorarea unui moment în care România a pierdut teritoriu în favoarea unei puteri străine nu pare deloc întâmplătoare.

Cine beneficiază de o asemenea juxtapunere simbolică? Cel puțin la nivel de mesaj, comemorarea Dictatului de la Viena devine un instrument prin care trecutul este folosit ca oglindă pentru prezent — o strategie retorică veche, dar eficientă, mai ales într-un an în care neîncrederea românilor în instituții este la cote ridicate.

Context extins: istoria care revine mereu în discuție

Dictatul de la Viena din 30 august 1940 rămâne unul dintre cele mai sensibile episoade ale istoriei românești moderne — un moment în care decizii luate la mese de negocieri străine au schimbat granițele țării peste noapte. Faptul că astfel de comemorări sunt reactivate acum, într-un limbaj care amestecă memoria istorică cu critici la adresa politicilor actuale, arată cât de ușor poate fi recontextualizat trecutul pentru a susține narative din prezent. Cronologia — comemorare religioasă, discurs identitar, referire la „legi pentru străini” — ridică cel puțin întrebarea: e vorba doar de pietate istorică, sau și de un mesaj politic transmis pe filiera Bisericii?

Rămâne de văzut dacă aceste evenimente vor rămâne strict în sfera comemorativă sau dacă vor deveni punct de plecare pentru dezbateri mai ample despre identitate, suveranitate și locul românilor în propriile decizii legislative.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)