Nicușor Dan numește șefii DNA și DIICOT: Ce nu spun criticii

reședintele Nicușor Dan a semnat miercuri decretele de numire în funcție a procurorilor șefi la DNA, DIICOT și Parchetul General — propuneri venite de la ministrul Justiției Radu Marinescu (PSD) — declanșând o furtună de critici din partea exact acelei „găști de la Cotroceni” care îl aduseseră la putere cu aproximativ un an în urmă. Întrebarea pe care nimeni nu o pune: de ce aceiași influenceri care l-au promovat cu sarmale și entuziasm îi reproșează acum că face exact ce știau că va face într-o coaliție PSD-PNL-USR?

Cristina Chiriac va conduce Parchetul General. Viorel Cerbu va prelua Direcția Națională Anticorupție. Codrin-Horațiu Miron devine șef DIICOT. Adjuncți: Marius Voineag (Parchetul General), Alex Florența (DIICOT), Marinel Mincă și Marius-Ionel Ștefan (DNA). Toate numirile — validate de CSM, procedură standard — au fost prezentate ca o „trădare” de către jurnaliști și activiști care, coincidență sau nu, au trecut rapid de la sarmale la sarcasm.

Floarea „sarmaliștilor” se declară trăsă pe sfoară

Ovidiu Vanghele, unul dintre vocile care l-au susținut pe Nicușor Dan în campanie, a scris: „Este absolut inadmisibil ce face acest netrebnic de președinte. În acest moment a ingropat totul, și s-a ingropat și el, politic și moral. Din acest moment, acest gunoi pentru mine nu mai există. Un nemernic. Ești absolut grețos, abjectule.”

Radu Hossu, care în campanie i-a cerut public lui Dan să se dezică de Matei Păun (cerere ascultată a doua zi), acum îl acuză că „a ignorat secția procurori CSM, a ignorat hoția ministrului Justiției Radu Marinescu, a ignorat protestele de stradă, opinia societății civile, opinia magistraților care au protestat după documentarul Recorder”. Concluzia lui Hossu: „Noapte bună România.”

Cristian Tudor Popescu, cu ironia sa caracteristică, a întrebat: „Cam cât ați calculat că suntem de idioți cei care v-am votat?” CTP l-a criticat pe președinte pentru „logicăreala tâmpă” din conferința de presă, în care Dan a invocat exemplul procurorului italian Giovanni Falcone — „dacă ar veni să candideze la șefia unui Parchet de la noi, ar trebui să-și depună dosarul la ministrul Justiției și Giovanni Falcone nu e pesedist”. CTP: „Problema e că ministrul Justiției este pesedist, plagiator, executant întocmai și la timp al poruncilor Partidului.”

„Să admitem că ne-a trădat, cred că putem”

Radu Buzăianu, care a sprijinit campania lui Nicușor Dan timp de zece ani, a scris: „L-am sprijinit cu ce știți, dar și cu ce nu știți. Nu i-am cerut nimic la schimb, din ce nu știți. I-am cerut să îmi promită că nu vom mai ajunge în situația în care am fost. … Nu există indicii că s-ar ține de acea promisiune. Să regretăm vreodată că nu sunt Simion sau Antonescu președinte e o imposibilitate. Dar să admitem că ne-a trădat, cred că putem.”

Valeriu Nicolae, activist civic, a scris în septembrie 2025 (deci cu luni înainte de această criză): „Eu simt că Nicușor Dan își bate joc de mine. E a doua oară când mă simt luat de fraier de președinte. Promit că este ultima dată.” Nicolae îi reproșează lui Dan că „pune batista pe țambal”, că este „ezitant, lipsit de curaj și îngrozitor de singur”, și că „a îngropat definitiv USR-ul”. Concluzia sa: „Practic Nicușor Dan a îngropat definitiv USR-ul. Și cum PNL, PSD sunt o nenorocire fără un partid nou, fără ca oameni buni să facă pasul în politică o să avem cel mai catastrofal parlament la următoarele alegeri.”

Ce nu se spune: jocul de roluri din coaliție

Ceea ce lipsește din acest concert de indignări este contextul politic real: Nicușor Dan a fost ales președinte în mai 2025 într-o situație de criză profundă (după anularea alegerilor din 2024), iar guvernul este condus de o coaliție mare PSD-PNL-USR-UDMR. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, este PSD. Propunerile pentru șefii de parchete vin din interiorul acestei coaliții — nu din afara ei. Întrebarea pe care „sarmaliștii” par să o evite: dacă Nicușor Dan ar fi refuzat aceste numiri, ce alternativă politică reală avea? Să rupă coaliția? Să declanșeze o criză constituțională? Să numească singur procurori, ignorând procedura legală?

Cronologia ridică semne de întrebare: de ce aceiași oameni care îl lăudau pe Dan pentru „independența sa” acum îl acuză că nu e suficient de independent față de coaliția care îl susține? Coincidență sau calcul politic ratat? Cine beneficiază de această ruptură publică între președinte și susținătorii săi inițiali — opoziția AUR și SOS, care cresc în sondaje la 19-35%, respectiv 7%?

Nicușor Dan, în conferința de presă, i-a apărat pe noii procurori șefi și i-a atacat pe criticii săi, întrebând retoric „cum vor fi trași la răspundere” jurnaliștii și influencerii „dacă greșesc”. Răspunsul lui Radu Hossu: „Dacă eu greșesc sufăr eu și poate câțiva apropiați. Dacă dumneata greșești suferă o țară întreagă și chiar democrația.”

Ceea ce nu se discută: dacă această „trădare” percepută este reală sau dacă este rezultatul unei așteptări nerealiste — că un președinte ales într-o coaliție politică ar putea guverna ca și cum ar fi un monarh absolut, fără compromisuri. Sau, mai interesant: dacă această criză publică nu este decât primul act al unei rupturi mai mari între „societatea civilă” și clasa politică — ruptură care ar putea remodela complet scena electorală până la alegerile parlamentare anticipate, care „cel mai probabil vor fi anticipate”, cum spune Valeriu Nicolae.

Întrebarea rămâne: cine a tras pe sfoară pe cine?