Guvernatoarea New York vrea desființarea ICE: ce ascunde asta?

ând o guvernatoare democrată cere public desființarea unei agenții federale de aplicare a legii cu un buget de 85 de miliarde de dolari, întrebarea nu e doar despre imigrație — e despre cine controlează, de fapt, granițele și forța de ordine într-un stat federal tot mai fracturat politic. Kathy Hochul, guvernatoarea statului New York, a declarat vineri, într-un interviu la emisiunea „Morning Joe” de la MS NOW, că și-ar dori ca agenția americană pentru imigrație și vamă (ICE) „să se desființeze pur și simplu și să revină la vechiul Serviciu de Imigrări și Naturalizare” (INS).

Declarația vine în contextul unei legi semnate de Hochul, intrată în vigoare chiar în această săptămână, care interzice autorităților locale de aplicare a legii din statul New York să încheie anumite acorduri formale cu ICE. Practic, polițiștii locali nu mai pot fi folosiți pentru a face aplicarea legii civile privind imigrația — o muncă pe care, spune Hochul, ar trebui să o facă exclusiv agenția federală, cu resursele ei uriașe.

Ce spune, de fapt, guvernatoarea

„New York nu va fi niciodată un sanctuar pentru criminali, punct. Colaborăm cu forțele federale de ordine, inclusiv cu ICE, când vine vorba de protejarea locuitorilor din New York”, a spus Hochul, subliniind că statul continuă să coopereze pe cazurile penale — infractorii sunt scoși de pe străzi, trec prin sistemul de justiție și, în cele din urmă, sunt trimiși înapoi în țările de origine.

Problema, spune ea, apărea înainte de noua lege: existau comitate din New York care aveau relații și acorduri formale cu ICE, prin care polițiștii locali erau folosiți pentru aplicarea legii civile în materie de imigrație — nu pentru urmărirea infractorilor, ci pentru vizarea unor oameni al căror singur „delict” era intrarea în țară. Printre aceștia, spune Hochul, se numărau persoane cu statut de protecție temporară, unii cu green card, permis de muncă, sau căsătoriți cu cetățeni americani. „Merg după toată lumea, pentru că trebuie să atingă acele cote absurde impuse de Stephen Miller”, a acuzat guvernatoarea, referindu-se la un consilier cheie al administrației republicane pe teme de imigrație.

Cronologia care ridică întrebări

Ceea ce nu se menționează explicit în relatările oficiale este exact acest detaliu: legea a intrat în vigoare chiar în săptămâna în care Hochul a făcut aceste declarații publice, iar momentul ales pentru interviu — o emisiune de televiziune matinală urmărită de electoratul progresist — nu pare deloc întâmplător. Coincidență sau strategie electorală calculată, într-un an în care imigrația rămâne principalul câmp de bătălie politic în Statele Unite? Cine beneficiază de o asemenea confruntare publică directă cu o agenție federală: guvernatoarea, statul New York, sau doar narativul electoral al taberei democrate?

Hochul a insistat că măsura nu are legătură cu protejarea infractorilor, ci cu eficiența polițienească locală: „Nu are nicio legătură cu deturnarea poliției noastre locale de la prinderea violatorilor, a criminalilor, de la răspunsul la urgențe, pentru a face treaba ICE în locul lor. Este o agenție de 85 de miliarde de dolari. Cred că se pot descurca și singuri.” Ea susține că infracționalitatea a scăzut dramatic în cei cinci ani de mandat, datorită investițiilor în forțele de ordine și reconstrucției încrederii dintre comunități și poliție.

„Vechiul INS” — nostalgie sau semnal politic?

Concluzia lui Hochul a fost tranșantă: „Aș vrea ca pur și simplu să se desființeze și să revină la vechiul Serviciu de Imigrări și Naturalizare. Vă amintiți de vechiul INS? Oamenii aveau încredere în ei. Își făceau treaba. Acesta este un stat polițienesc scăpat de sub control, care face ravagii în toată America. În New York spunem: gata.”

Ce nu se discută public este faptul că INS a fost desființat în 2003, tocmai în urma atacurilor de la 11 septembrie 2001, când Washingtonul a decis să centralizeze și să militarizeze aparatul de securitate al granițelor prin crearea Departamentului pentru Securitate Internă — din care face parte astăzi ICE. A cere revenirea la INS nu e doar o chestiune administrativă, ci implicit o critică la adresa întregii arhitecturi de securitate construite după 9/11, un subiect pe care rareori îl vedem dezbătut deschis în presa mainstream americană.

Sursă: Breitbart News (breitbart.com)