Protestul ciobanilor: cine a dat semnalul violenței?

eea ce televiziunile au numit „violențe la protestul fermierilor” ascunde, potrivit jurnalistului Cornel Nistorescu, un tipar mult mai vechi și mai bine pus la punct: acela al diversiunii care mută discuția de la subiectul incomod la imaginea haosului de pe stradă.

Într-un editorial publicat în Cotidianul de Hunedoara, Nistorescu susține că persoana care a declanșat valul de violențe la protestul ciobanilor și fermierilor din Piața Victoriei nu era, de fapt, cioban — și că detaliul acesta, aparent minor, ar trebui să dea de gândit oricui a urmărit imaginile transmise în direct.

„Un număr de cascadorie”, spune jurnalistul

„Secvența următoare merită reluată și studiată la lecțiile dedicate tehnicilor de diversiune. Două tabere agitate și încinse de furie stau față în față în Piața Victoriei și își strigă vrute și nevrute și se amenință. Și, dintr-o dată, din rîndul ciobanilor, sare unul ca împins de un arc. Dar fără bîtă, fără traistă, fără chimir și clop și într-un număr de cascadorie se aruncă în spărtura din zidul alcătuit din tineri vînjoși, pregătiți de luptă ca pentru o coborîre pe Lună”, scrie Nistorescu.

Jurnalistul continuă cu o observație care ridică, în sine, un semn de întrebare legitim: „S-a văzut de la o poștă că omul nu era cioban și nu arăta nici dintre cei care cresc oi pe la marginea Bucureștilor sau prin poienile SRI. A trecut de cordonul jandarmilor și a fost agățat ca o pradă pregătită. Violență! Violență! au repetat televiziunile și comentatorii. Violența a și devenit tema zilei.”

Cine beneficiază de schimbarea subiectului?

Ce nu se menționează în rapoartele oficiale ale zilei respective este exact întrebarea pe care Nistorescu o lasă deschisă: dacă protestul avea ca miză politici publice incomode pentru cei aflați la putere, cine avea de câștigat ca discuția să devină, peste noapte, despre „violență” și nu despre revendicările fermierilor? Coincidență sau nu, tiparul descris — un individ care „sare din rândurile” unei tabere, trece cordonul și oferă imaginea perfectă pentru televiziuni — nu e o premieră în peisajul protestelor din România ultimilor ani, iar Nistorescu o subliniază explicit.

Jurnalistul afirmă că aceeași tehnică a fost folosită „și în deturnarea protestului din 10 august și va fi folosită și la următoarele proteste periculoase pentru putere. Este o tehnică simplă de a deturna un subiect neplăcut prăvălit peste instituțiile publice și peste politicienii și neamurile lor aciuate înlăuntru”.

Context extins: proteste, austeritate și nervii unei societăți întinse la maximum

Afirmațiile vin într-un moment în care România se confruntă cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, cu o criză guvernamentală prelungită și cu un sentiment tot mai răspândit că protestele sociale — fie ele ale fermierilor, ale ciobanilor sau ale angajaților din sectorul public — sunt sistematic redirecționate spre imaginea „violenței de stradă”, în loc să rămână centrate pe nemulțumirile economice reale. Într-un climat în care 45% dintre gospodării spun că abia fac față cheltuielilor, iar încrederea în instituții este la un nivel scăzut, cronologia unor astfel de „scăpări” din cordoanele de ordine ridică, cel puțin, întrebări legitime despre cine are interesul ca subiectul zilei să fie altul decât cel pentru care oamenii au ieșit în stradă.

Nistorescu nu numește direct vreo instituție sau persoană responsabilă de organizarea unei asemenea diversiuni — dar tocmai absența unui răspuns oficial clar la întrebarea „cine era, de fapt, acel om” este ceea ce alimentează suspiciunile pe care editorialul le pune, cu prudență, pe hârtie.

Sursă: R3media (r3media.ro)