Fermierii ies în stradă de 2 ani: cine îi ignoră și de ce?

eorge Simion spune că a stat deliberat la 200-300 de metri de protestul fermierilor din Piața Victoriei — nu din lipsă de solidaritate, ci pentru a nu oferi presei sistemice pretextul perfect: „Simion a deturnat protestul ciobanilor”. Ceea ce oficial e prezentat drept prudență politică ascunde, de fapt, o strategie mai veche: liderul AUR pare să fi anticipat exact narativul pe care presa mainstream urma să-l construiască, ceea ce ridică întrebarea firească — cine controlează de fapt discuția publică despre nemulțumirile din agricultură?

Invitat la Marius Tucă Show (Gândul), Simion a explicat că se află în legătură cu ciobanii „de luni de zile, de ani de zile” și că le cunoaște durerea, în timp ce „nimeni din autoritățile statului nu se gândește și nu se pune în locul lor”. Coincidență sau nu, exact în perioada în care fermierii protestează pentru a treia oară în doi ani, guvernul de la București se află fără un premier învestit, iar termenul-limită PNRR din 31 august a trecut deja fără reforme majore adoptate — un context care ridică semne de întrebare asupra capacității reale a statului de a răspunde oricărei crize sectoriale, fie ea agricolă sau instituțională.

Nu doar oierii au ieșit în stradă

Simion a ținut să sublinieze că protestul nu i-a vizat exclusiv pe crescătorii de animale: „Au fost români supărați, în marea lor majoritate fără perspectiva zilei de mâine. Sunt oameni care au fost batjocoriți și care nu se mai simt apărați de statul român, ba chiar se simt atacați”, a declarat liderul AUR. Ce nu se menționează în majoritatea rapoartelor oficiale despre protest este exact acest amestec de categorii sociale — semn, spun analiștii independenți, al unei nemulțumiri mult mai largi decât cea strict sectorială, alimentată de inflația record și de scăderea puterii de cumpărare cu care se confruntă românii de peste un an.

„De doi ani tot ies în stradă, ies la vot și sunt ignorați”

Punctul central al intervenției lui Simion a fost o acuzație directă la adresa sistemului politic: „Demonstranții cred că au fost buni sau prea răbdători pentru că de 2 ani tot ies în stradă. Ies la vot și sunt ignorați, nu sunt auziți și toată lumea fierbe, urlă”, a spus liderul AUR, făcând trimitere implicită și la anularea alegerilor din 2024 — un episod care încă marchează profund încrederea în instituțiile statului.

„Sunt oameni care au bătut sute de kilometri, mulți din diaspora au bătut mii de km, care acum sunt arătați pe toate posturile sistemului ca fiind instigatori, protestatari violenți. Sunt, în opinia mea, luptători pentru democrație. În aceeași măsură în care și protestatarii din 10 august au fost luptători pentru democrație”, a mai afirmat Simion — o comparație care nu e deloc întâmplătoare și care leagă simbolic două momente de tensiune socială separate în timp, dar unite de aceeași narațiune a „poporului ignorat”.

Ce legătură are Călin Georgescu cu protestul?

Întrebat despre invocarea numelui lui Călin Georgescu în contextul protestului, Simion a respins ferm orice conexiune: „Ce treabă a avut domnul Georgescu cu protestul de astăzi nu-mi dau seama, de-l invocă atât de mult la toate canalele de propagandă media. Sunt disperați pentru că nu au susținere populară. Nu sunt în stare să-și numească un guvern. Nu sunt în stare să conducă România și asta e ultima lor formă de refulare, să încerce să ne însceneze aceste lucruri”, a spus liderul AUR.

Cine beneficiază, de fapt, de asocierea automată dintre orice mișcare de stradă și figura lui Georgescu? Întrebarea rămâne deschisă, mai ales într-un moment în care România se află fără un guvern pe deplin funcțional, iar sondajele arată o erodare a încrederii publice în toate partidele tradiționale — teren fertil, spun unii observatori, pentru orice narativ care simplifică o realitate mult mai complicată.

Sursă: R3media (r3media.ro)