Trump și camerele Flock: cine chiar beneficiază de ele?

n timp ce zeci de orașe americane își reziliază contractele cu Flock, invocând invazia flagrantă a vieții private, președintele Donald Trump a ales tocmai acest moment pentru a-și da girul public tehnologiei de supraveghere în masă bazată pe inteligență artificială. Cronologia ridică întrebări: de ce validarea vine exact acum, când presiunea publică și cea din Congres împing în direcția opusă?

Duminică, la bordul Air Force One, în drum spre Joint Base Andrews, Trump a fost întrebat direct de jurnaliști despre camerele Flock — sistemele de recunoaștere automată a numerelor de înmatriculare care au stârnit un val de controverse în Statele Unite. “Nu ați vorbit prea mult despre aceste camere Flock. Mulți din forțele de ordine spun că le ajută foarte mult. Ați fi dispus să le susțineți?”, l-a întrebat un reporter. Răspunsul lui Trump a fost fără echivoc: “Nu, cumva îmi plac, din cauza asta, din cauza forțelor de ordine. Dar unii oameni nu sunt de acord. Ei cred că e o încălcare [a drepturilor]”, a spus președintele, adăugând scurt: “Îmi plac.”

De la ezitare la susținere fățișă

În august, Trump se afla încă în faza de evaluare, spunând reporterilor de la DCNF că “are avantaje și dezavantaje” și că subiectul “este studiat acum”. Ceea ce nu se menționează în majoritatea rapoartelor oficiale este contrastul acut dintre această poziționare tot mai fermă a Casei Albe și valul de respingere venit din partea comunităților locale — un semn că decizia centrală și presiunea de la firul ierbii merg în direcții opuse.

În ultimele luni, orașe precum Tempe (Arizona), Bellingham (Massachusetts), Cave Creek (Arizona) și mai multe comitate din Texas și-au scos deja camerele Flock. Poliția din Dallas a anunțat că va opri sute de astfel de camere, ca urmare a unei sistări a finanțării. Departamentul de Transport din Florida a anunțat, la rândul său, printr-un memoriu intern, că renunță complet la camerele de citire a plăcuțelor de înmatriculare, inclusiv cele produse de Flock. Potrivit unei baze de date întocmite de Institute for Justice — o organizație nonprofit care spune că luptă împotriva abuzului de putere al statului — peste 100 de jurisdicții americane au reziliat deja contracte cu Flock sau alți furnizori similari.

Cine beneficiază de fapt?

CEO-ul Flock, Garrett Langley, respinge criticile, susținând că siguranța publică și confidențialitatea nu trebuie puse una împotriva celeilalte. “Îmi prețuiesc propria confidențialitate, la fel și familia mea, la fel și angajații mei, dar vorbim și despre siguranță”, a declarat el pentru Fox News în august. “Când oamenii vorbesc doar despre unul dintre aceste două lucruri — confidențialitate sau siguranță — își stabilesc prioritățile greșit.” Langley a mai spus că o interzicere totală a acestor sisteme ar fi echivalentă cu “interzicerea vehiculelor” — o comparație menită să normalizeze o tehnologie pe care tot mai mulți oficiali locali o consideră disproporționată.

Subiectul a ajuns și în Congres. Senatorul Josh Hawley (R-Missouri) a lansat o anchetă asupra Flock, cerându-i lui Langley răspunsuri clare despre garanțiile de protecție a datelor americanilor. Deputatul Tim Burchett (R-Tennessee) a introdus, la începutul anului, proiectul “Protection Against Mass Surveillance Act”, care ar interzice agențiilor federale folosirea sistemelor automate de urmărire, înregistrare și identificare a persoanelor — inclusiv sistemele de tip Flock.

Interesant este că opoziția față de aceste camere transcende liniile partizane clasice — un lucru rar în peisajul politic american actual. Guvernatorul democrat al statului Pennsylvania, Josh Shapiro, cotat drept posibil candidat prezidențial în 2028, a anunțat la sfârșitul lui august că ar susține o interzicere la nivel de stat. La începutul lunii septembrie, contracandidata sa republicană, trezoriera statului Stacy Garrity, a mers pe aceeași linie: “Camerele Flock reprezintă o invazie intruzivă a vieții private și ar trebui interzise.” Coincidență sau nu, convergența dintre stânga și dreapta pe acest subiect arată că neliniștea publică față de supravegherea în masă a depășit deja clivajele politice obișnuite — exact în momentul în care puterea centrală, prin vocea lui Trump, alege să meargă în direcția opusă.

Rămâne de văzut cine, în cele din urmă, va trage foloasele reale dintr-o rețea tot mai densă de camere alimentate cu inteligență artificială: cetățenii care, teoretic, ar fi mai în siguranță, sau infrastructura de supraveghere care, odată construită, rareori mai este demontată.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)