Coldea vs Pahonțu: războiul din umbră care ține România blocată

n timp ce presa oficială vorbește despre „criză politică” și „guvern interimar”, un jurnalist care nu se sfiește să numească lucrurile pe nume ridică o întrebare mult mai incomodă: cine controlează de fapt pârghiile statului român, cât timp premierii vin și pleacă fără să fie învestiți, iar președintele pare incapabil să decidă orice? Potrivit jurnalistului Liviu Alexa, invitat în emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă la Radio Gold FM, evenimentul central al ultimei perioade nu s-a petrecut în Parlament, ci în culise — o confruntare tot mai vizibilă între două rețele vechi de putere din serviciile și instituțiile de forță ale statului, asociate cu numele Florian Coldea și Lucian Pahonțu.

Descrisă de Alexa drept o „bătălie între doi dinozauri” ai Sistemului, tensiunea ar fi devenit evidentă în urmă cu aproximativ un an, odată cu o serie de scandaluri și dezvăluiri succesive în spațiul public. Cine beneficiază de fiecare val de „dezvăluiri”? Coincidență sau nu, momentul apariției lor pare mereu sincronizat cu perioade de vulnerabilitate maximă a instituțiilor. Conform analizei, diferența esențială dintre cele două tabere ar fi eficiența instituțională: Coldea ar mai păstra în principal capacitatea de a furniza informații și dezvăluiri, în timp ce Pahonțu ar dispune de o rețea mai discretă, dar mai bine conectată la mecanismele judiciare. „O fi având Coldea rețea, dar Pahonțu este mai eficient în a genera dosare penale”, sintetizează Alexa.

Dosare vechi, readuse la suprafață exact acum

Printre episoadele recente invocate se numără cazul unei avocate liberale, un dosar de la Iași și implicarea unor oameni politici importanți. În replică, tabăra asociată lui Coldea ar fi readus în atenția publică acuzații mai vechi legate de Pahonțu, inclusiv presupusa sa implicare în reprimarea manifestanților din 1989 — o poveste „reșapată”, spune Alexa, dar cu potențial de impact real într-un climat public deja saturat de suspiciuni. Ce nu se spune în aceste reluări este de ce anume acum, și nu cu un an mai devreme sau mai târziu.

Miza, subliniază jurnalistul, depășește cu mult persoanele implicate: e vorba de o luptă pentru reașezarea raporturilor de putere din interiorul statului, într-un moment în care instituțiile sunt vulnerabile la un nivel care nu mai privește doar controlul unui minister sau al unei companii, ci controlul unor pârghii fundamentale ale statului. Niciuna dintre cele două tabere nu pare suficient de puternică pentru o victorie decisivă — de unde și caracterul prelungit, de aproape un an, al conflictului. Dezvăluirile succesive, azi despre un personaj, mâine despre altul, nu sunt episoade izolate, ci piese ale aceluiași război pentru putere.

Un președinte descris drept „impotent politic”

Al doilea front al crizei se joacă la vârful statului. Nicușor Dan este descris de Alexa drept un președinte aflat într-o cădere accentuată de popularitate, confirmată — spune jurnalistul — și de un grafic publicat recent de sociologul Mirel Palada, care ar arăta un nivel extrem de scăzut al încrederii publice, fără precedent pentru primul an de mandat al unui președinte. Se vehiculează chiar ipoteza că Nicușor Dan ar putea încerca la un moment dat construirea propriului partid prezidențial, eventual cu accente suveraniste.

Premierul interimar Ilie Bolojan activează, la rândul său, într-un context extrem de fragil, în timp ce partidele care ar trebui să susțină o guvernare coerentă sunt măcinate de conflicte interne și lipsă de legitimitate. Alexa îl caracterizează pe Nicușor Dan drept „impotent politic” și „impotent decizional”, incapabil să impună autoritate asupra unui sistem instituțional fragmentat — iar una dintre explicații ar fi tocmai degringolada din serviciile de informații, unde centre concurente, fiecare cu propriile rețele, s-au substituit unui sistem unitar. Conform analizei, Lucian Pahonțu ar fi indispensabil pentru rămânerea lui Nicușor Dan la Cotroceni până la finalul mandatului, fiind folosit ca „scut” politic. Sunt invocate și presupuse influențe externe — servicii occidentale precum CIA sau MI6, precum și conexiuni israeliene în interiorul structurilor românești — fără ca președintele să se mai poată baza pe un sistem instituțional unitar.

Cui îi convine provizoratul

Conflictul Pahonțu–Coldea și criza politică de suprafață nu par, în această interpretare, două fenomene separate, ci fațete ale aceleiași probleme: fragmentarea vechilor centre de putere și lupta pentru controlul unui stat vulnerabil. România e descrisă printr-o imagine a „dublei eclipse” — un stat atât de absorbit de propriile conflicte interne, încât riscă să devină din ce în ce mai puțin relevant pentru marile puteri, exact într-o perioadă de reașezare geopolitică globală, în care un eventual eșec al administrației Trump la alegerile de la jumătatea mandatului ar putea slăbi și mai mult capacitatea Washingtonului de a fi un partener strategic solid pentru București. Interesant este că, potrivit lui Alexa, francezii ar sprijine deja o variantă de premier — Luca Niculescu — pentru un viitor mandat, alături de alte nume vehiculate: Siegfried Mureșan, Eugen Tomac și Alexandru Nazare.

Concluzia jurnalistului este tăioasă: perioada de provizorat guvernamental le convine de fapt partidelor, pentru că le permite să-și continue jocurile și interesele fără presiunea de a oferi o soluție clară și durabilă țării. Cât timp instituțiile funcționează în incertitudine, partidele își păstrează accesul neștirbit la resurse și pârghii de stat. „Lor le merg treburile personale pe banii noștri!”, este critica formulată în emisiune — o frază care rezumă, poate mai bine decât orice analiză, cine pierde și cine câștigă din actualul haos instituțional.

Sursă: Solid News (solidnews.ro)