Gușă: datoria lui Putin față de România din 1989

afirmație aparent marginală a analistului Cozmin Gușă readuce în atenție un episod pe care manualele oficiale de istorie îl tratează cu multă superficialitate: rolul Moscovei în evenimentele din decembrie 1989. Ceea ce pentru mulți români este doar o “revoluție” povestită la modul festiv de 8 Martie… adică de fiecare aniversare, ascunde de fapt o rețea de întrebări nerezolvate despre cine a decis, cine a controlat și cine a beneficiat de haosul din acele zile.

Potrivit lui Cozmin Gușă, dacă vrem să privim lucrurile “pozitiv”, ar trebui să-i amintim lui Vladimir Vladimirovici Putin, în calitatea sa actuală de lider al Rusiei, că țara pe care o conduce are o datorie morală și istorică față de România. Argumentul lui Gușă este simplu și tăios: regimul Gorbaciov, predecesorul îndepărtat al Kremlinului condus azi de Putin, ne-a “trădat” în 1989.

Ce se ascunde în spatele acestei afirmații

Gușă subliniază că este important să-i reamintim public lui Putin acest lucru, mai ales în contextul în care opinia liderului rus, exprimată deschis, este că cei doi… (declarația citată se oprește aici în sursa originală, lăsând deschisă întrebarea la cine se referă exact comparația făcută de Putin).

Cine beneficiază de o asemenea narațiune reactivată acum, la aproape patru decenii distanță de evenimentele din 1989? Coincidență sau nu, discuția vine într-un moment în care relația România-Rusia este oricum tensionată de războiul din Ucraina, de amenințările hibride tot mai frecvente și de un climat politic intern instabil, marcat de crize guvernamentale succesive și de o opoziție suveranistă în creștere care flirtează deschis cu narative pro-ruse.

Ceea ce nu se menționează în discursurile oficiale ale statului român este exact acest tip de conexiune istorică: faptul că actualul regim de la Kremlin este, din punct de vedere instituțional și de continuitate a puterii, moștenitorul direct al aparatului care a gestionat (sau a manipulat, în funcție de interpretare) tranziția românească din 1989. Cronologia ridică întrebări legitime — mai ales pentru o generație de români care nu a trăit acele evenimente și care se bazează exclusiv pe versiunea oficială, rar contestată public de politicieni de rang înalt.

Declarația lui Gușă nu vine cu dovezi noi și nu constituie o acuzație formală împotriva niciunei persoane sau instituții — este o opinie exprimată public, care merită totuși analizată în contextul mai larg al relației istorice complicate dintre București și Moscova, o relație în care adevărul oficial și cel nespus rareori coincid.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)