Armistițiul energetic: Kievul ignoră avertismentul lui Trump

eea ce Casa Albă prezintă drept un simplu “apel la calm” în războiul energetic ruso-ucrainean s-a transformat, în doar câteva zile, într-un test direct al autorității lui Donald Trump — și Volodimir Zelenski a decis să nu-l respecte. Cronologia ridică întrebări: președintele american a cerut public Ucrainei, duminică, să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești, invocând prețurile record ale motorinei în SUA, peste 6 dolari per galon. Câteva zile mai târziu, Zelenski anunță pe X un nou atac reușit — exact asupra tipului de țintă pe care Trump voia să-l vadă evitat.

Zelenski a scris că forțele ucrainene au lovit rafinăria Sizran din regiunea Samara, la aproximativ 120 de kilometri vest de orașul Samara și 750 de kilometri sud-est de Moscova. În același mesaj, președintele ucrainean a mai revendicat un atac la Taganrog asupra unei facilități de producție de drone, un altul asupra unui punct de lansare de drone din regiunea Oriol, precum și ținte lovite în Marea Neagră. “Vă mulțumesc fiecăruia dintre războinicii noștri pentru eficiența sancțiunilor noastre pe distanță lungă!”, a scris Zelenski, adăugând că “nu există alternativă la încheierea acestui război” și că toate formele de presiune asupra Rusiei trebuie să creeze “condițiile diplomatice potrivite”.

Cine beneficiază de fiecare rafinărie lovită?

Zelenski a mai menționat, în același mesaj, o decizie americană anunțată cu o zi înainte privind banca rusă VTB — una dintre băncile sistemice ale Rusiei, implicată, spune el, în scheme care susțin războiul și relațiile Moscovei cu regimul iranian. “Toate aceste scheme care lucrează împotriva păcii trebuie într-adevăr demontate”, a scris el, mulțumind partenerilor pentru “acest pas util”.

Ce nu se menționează suficient în rapoartele oficiale este contextul mai larg în care se petrece acest bombardament diplomatic: campania de atacuri cu drone a Ucrainei asupra rafinăriilor rusești a redus deja capacitatea de rafinare, iar restricțiile de export impuse de Moscova au contribuit la o scădere accentuată a aprovizionării cu motorină pe piețele externe — combustibilul industrial esențial pentru transport, agricultură și industrie. Trump a acuzat direct aceste atacuri pentru penuriile pe care le-a descris ca fiind “dăunătoare pentru întreaga lume”.

O coincidență de proporții globale?

Presiunea asupra aprovizionării nu vine doar din Est. Arabia Saudită a fost nevoită să-și închidă conducta Est-Vest după un atac cu drone pe care autoritățile saudite și irakiene l-au atribuit unei lansări din Irak. Această conductă reprezintă o rută critică pentru sauditi către facilitățile de export din Marea Roșie, permițându-le să evite Strâmtoarea Hormuz. În același timp, avansurile Houthi în jurul Strâmtorii Bab al-Mandeb amenință un alt punct de trecere maritimă strategic, adăugând presiune pe ambele fluxuri comerciale ce ocolesc Peninsula Arabică.

Trei crize energetice — rusă, saudită și yemenită — converg simultan, chiar în perioada în care emisfera nordică se pregătește pentru iarnă și cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, unde prețul carburanților este un subiect electoral sensibil. Cine beneficiază de fapt de o astfel de convergență de crize? Nu avem un răspuns definitiv, dar analiștii independenți notează că fiecare actor implicat — de la Kiev la Riad — are propriul interes strategic în felul în care se scrie narativul global despre “cine a provocat” penuria de motorină.

Rămâne de văzut dacă avertismentele lui Trump vor fi respectate în viitor sau dacă Ucraina va continua să acționeze independent de presiunile diplomatice americane, într-un moment în care fiecare rafinărie lovită are consecințe economice resimțite până la pompa de benzină din suburbiile americane — sau, de ce nu, din România.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)