New York vs Al Doilea Amendament: de ce insistă orașul?

urtea Supremă a SUA a ordonat orașului New York să răspundă la o petiție privind interzicerea pistoalelor cu electroșoc — un gest procedural minor pe hârtie, dar care, coroborat cu alte două dosare majore aflate deja pe rol, ar putea transforma acest termen judiciar în unul dintre cele mai importante pentru dreptul la posesia de arme din ultimele decenii. Cine beneficiază de o eventuală clarificare a limitelor „uzului comun” al armelor? Nu neapărat cei care se așteaptă.

Cazul Calce v. New York este o contestație depusă de Firearms Policy Coalition, Second Amendment Foundation și mai mulți reclamanți individuali împotriva interdicției orașului New York privind pistoalele cu electroșoc (stun guns). Argumentul lor: „armele electronice” — care nu folosesc proiectile, ci pulsuri electrice ce provoacă spasme musculare temporare — ar trebui protejate de Al Doilea Amendament, exact ca armele de foc convenționale.

Un precedent care nu a fost respectat

Cronologia ridică întrebări legitime. Acum nouă ani, Curtea Supremă a emis o decizie per curiam în cazul Caetano v. Commonwealth of Massachusetts, retrimițând la Curtea de Apel din Circuitul 1 un caz similar privind interzicerea armelor cu electroșoc. Instanța supremă a respins argumentul conform căruia aceste arme nu erau „în uz comun” la momentul adoptării Amendamentului, invocând precedentul District of Columbia v. Heller (2008), care stabilea clar că protecția constituțională se extinde și la arme care nu existau la momentul fondării națiunii.

Ceea ce nu se menționează suficient în relatările oficiale este reacția diferită a celor două jurisdicții afectate. Massachusetts, confruntat cu o înfrângere previzibilă, și-a modificat legea — un calcul strategic elementar pentru a evita o repetare a scenariului în instanță. New York City, în schimb, a rămas neclintit. Instanța districtuală și Curtea de Apel din Circuitul 2 au confirmat interdicția, invocând faptul că reclamanții nu ar fi „furnizat dovezi” că pistoalele cu electroșoc și taserele sunt în uz comun — un argument care sună suspect de similar cu cel deja respins în Caetano.

Ce ar putea clarifica de fapt Curtea

Calce ar putea clarifica nu doar problema „uzului comun”, ci și sarcina probei impusă contestatarilor unor astfel de legi. Curtea de Apel din Circuitul 2 pare să se fi îndepărtat de liniile directoare stabilite anul trecut în Wolford v. Lopez, decizie prin care Curtea Supremă a respins „legea vampir” din Hawaii, care limita zonele în care armele deținute legal puteau fi transportate fără aprobare prealabilă.

New York City trebuie să răspundă până pe 8 octombrie, iar Curtea ar putea decide asupra admiterii cazului la conferința din 15 octombrie. Dacă cererea este acceptată, Calce s-ar alătura unui dosar deja încărcat: Curtea audiază și cazurile Viramontes v. Cook County și Grant v. Higgins, ambele legate de interzicerea armelor semi-automate de tip AR-15 și a pistoalelor Glock 9mm în state considerate „albastre” (democrate).

Un tipar care se repetă

Există o coincidență — sau nu — care merită observată: aceleași jurisdicții „albastre” continuă să alimenteze Curtea Suprema cu cazuri privind Al Doilea Amendament, cazuri care, paradoxal, tind să întărească exact drepturile pe care aceste orașe urmăresc să le limiteze. New York, Washington D.C. și Chicago au un istoric de măsuri de control al armelor prost concepute și prost redactate legislativ, care se transformă în victorii repetate pentru partea opusă în instanțele superioare. Întrebarea rămâne: e vorba de incompetență legislativă repetată sau de o strategie pe termen lung care miza pe alte rezultate?

Calce v. New York are, cel puțin la nivel teoretic, potențialul de a extinde protecțiile constituționale la o categorie complet nouă de arme — cele electronice. Dacă acest lucru se va confirma, decizia va marca un precedent cu implicații mult dincolo de granițele orașului New York.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)