Vaccin Pfizer: ce știau Israelul și Pfizer înainte să vorbească
sanatate pe bune

Vaccin Pfizer: ce știau Israelul și Pfizer înainte să vorbească

U
4 min de citit

n studiu evaluat de experți, publicat în EXCLI Journal, arată că autoritățile israeliene și producătorul Pfizer ar fi avut acces la date despre riscuri cardiace legate de vaccinul anti-COVID-19 cu mult înainte ca aceste informații să ajungă la cunoștința publicului larg — o cronologie care, cel puțin, ridică întrebări incomode despre cine a știut ce și când.

Cercetătorii au analizat 531 de fișe de spitalizare și 67 de decese raportate de Ministerul Sănătății din Israel (MOH), acoperind perioada de la începutul campaniei masive de vaccinare, din martie 2021. Această fereastră temporală este relevantă: Israelul a fost printre primele state din lume care au implementat vaccinarea la scară largă, devenind practic un laborator viu pentru observarea efectelor pe termen scurt ale serului Pfizer-BioNTech, într-un moment în care restul lumii încă aștepta livrările.

Ce arată datele oficiale reanalizate

Autorii studiului au trecut prin înregistrările spitalicești și prin cazurile de deces documentate de MOH, cu scopul de a identifica dacă existau, deja în acea perioadă timpurie, semnale clare de afectare cardiacă asociate vaccinării. Faptul că aceste date proveneau direct din sistemul sanitar israelian — și nu din surse externe sau independente — este exact ceea ce face concluziile studiului cu atât mai greu de ignorat: informația exista în interiorul sistemului, la îndemâna celor responsabili cu monitorizarea siguranței publice.

Ceea ce nu se menționează suficient în rapoartele oficiale ale vremii este intervalul dintre momentul în care aceste semnale ar fi putut fi observate în date și momentul în care publicul larg a fost informat despre posibile riscuri cardiace, precum miocardita, asociate vaccinării. Cronologia — colectare de date încă din martie 2021, urmată de o perioadă de tăcere instituțională — este exact tipul de decalaj care alimentează suspiciunile despre gestionarea informației în interesul unor obiective de sănătate publică pe termen scurt, în detrimentul transparenței.

Cine beneficiază de o dezvăluire întârziată?

Într-un context geopolitic mai larg, Israelul a jucat un rol de „poligon de testare” pentru comunitatea internațională și pentru producători, oferind date esențiale pentru deciziile de reglementare din alte țări, inclusiv din Uniunea Europeană. Coincidență sau nu, orice întârziere în comunicarea unor riscuri identificate în acest stadiu incipient ar fi putut influența ritmul campaniilor de vaccinare desfășurate ulterior în alte state — inclusiv în România, unde autoritățile s-au bazat, la rândul lor, pe datele agregate raportate de agențiile internaționale de reglementare.

Studiul nu oferă, potrivit informațiilor disponibile, dovezi ale unei coordonări explicite între Ministerul Sănătății din Israel și Pfizer pentru a amâna dezvăluirea riscurilor. Însă simpla existență a unui interval semnificativ între disponibilitatea datelor brute și comunicarea publică a unor eventuale riscuri cardiace este suficientă pentru a alimenta o întrebare legitimă: cine a decis ritmul acestei comunicări și pe baza căror criterii?

Ce nu ne spun sursele oficiale

Rapoartele publice din perioada respectivă s-au concentrat, în mare parte, pe eficacitatea vaccinului și pe reducerea formelor severe de boală, în timp ce discuția despre efectele adverse cardiace a rămas, pentru multă vreme, marginală sau tratată drept „extrem de rară”. Reanaliza din EXCLI Journal readuce în atenție tocmai acest aspect: dacă datele existau deja din 2021, de ce narativul public a rămas neschimbat atât de mult timp?

Fără a trage concluzii definitive despre intenționalitate, studiul oferă un motiv suplimentar pentru scepticismul cetățenilor față de modul în care instituțiile sanitare — fie ele israeliene, europene sau românești — gestionează comunicarea riscurilor în situații de urgență medicală globală. Într-o eră în care încrederea în instituții este oricum fragilă, astfel de întârzieri documentate nu fac decât să adâncească prăpastia dintre autorități și public.

Sursă: NaturalNews.com

Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.