Zero rachete interceptate: ce ascunde eșecul apărării ucrainene

ouăzeci și șapte de rachete rusești au lovit Ucraina într-un singur atac nocturn, iar sistemele de apărare aeriană ucrainene nu au interceptat niciuna — un fapt pe care rapoartele oficiale îl menționează în treacăt, deși el spune mai mult despre starea reală a sprijinului occidental decât orice discurs de la Bruxelles sau Washington.

Atacul, confirmat printr-un bilanț tot mai grav al victimelor, a ucis cel puțin 21 de persoane și a rănit zeci de altele. Ceea ce ridică semne de întrebare nu este doar amploarea loviturii, ci faptul că, potrivit CNN, niciuna dintre cele peste două duzini de rachete balistice și antinavă lansate de Rusia nu a fost doborâtă de apărarea ucraineană. Zero din douăzeci și șapte — o statistică pe care partenerii occidentali ai Kievului preferă să o comenteze cât mai puțin.

Un iulie al recordurilor negative

Atacul nocturn nu vine izolat, ci pe fondul unei luni iulie descrise chiar de autoritățile ucrainene drept cea mai sângeroasă pentru civili din 2022 încoace: peste 380 de rachete de toate tipurile lansate asupra Ucrainei, cel puțin 377 de civili uciși și alți 2.129 răniți. Cronologia ridică întrebări firești: de ce s-a permis ca stocurile de interceptoare să ajungă la un nivel atât de critic tocmai când Rusia își intensifică atacurile?

Sursele citate de CNN confirmă că Ucraina se confruntă cu un deficit sever de rachete interceptoare, în timp ce Pentagonul însuși ar avea dificultăți în a menține livrările, în plin război din Iran. Coincidență sau nu, cele două crize — epuizarea arsenalului american de interceptoare și intensificarea atacurilor rusești — se suprapun perfect în timp, iar cine beneficiază de această suprapunere rămâne o întrebare deschisă.

Zelensky cere mai multe sisteme, dar și mai multe sancțiuni

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat public, cerând partenerilor externi livrări rapide de rachete antiaeriene: “Este crucial ca partenerii noștri să realizeze că întârzierile în livrarea lor sau reticența de a furniza sisteme antibalistice duc exact la astfel de victime și distrugeri oribile”, a declarat el. Zelenski a adăugat că partenerii care nu sunt dispuși să ajute mai activ cu furnizarea de interceptoare pot contribui măcar prin impunerea de noi sancțiuni Rusiei.

Rachetele lovesc acum și marii jucători economici

Ce nu se menționează suficient de des în relatările despre acest atac este schimbarea de țintă: Rusia nu mai lovește doar infrastructura orașelor, siturile energetice, bazele militare și porturile, ci pare să vizeze acum și companii private de anvergură. Acest lucru vine după ce Ucraina a atacat repetat facilitățile Wildberries, gigantul rus de comerț online comparat cu Amazon.

Potrivit CNN, loviturile au afectat și companii proeminente din Ucraina, printre care Rozetka, cea mai mare platformă de comerț electronic din țară, și Epicentr, un lanț de retail comparabil cu IKEA. Epicentr a declarat că Rusia a lansat un “atac devastator” asupra infrastructurii sale de producție, ucigând unul dintre angajați. “În câteva minute, rachetele rusești au distrus ceea ce compania construise timp de decenii”, se arată în comunicatul companiei. Grupul FOZZY, unul dintre cei mai mari retaileri din Ucraina, cu lanțuri de supermarketuri, a anunțat că bombardamentele rusești au provocat incendii la două dintre centrele sale de distribuție, șase angajați fiind uciși, iar mai mulți răniți.

Surse citate pe rețelele sociale, precum contul de monitorizare AMK Mapping, susțin că în atac ar fi fost implicate cel puțin 20 de rachete balistice Iskander-M/S-400, 5 rachete hipersonice de croazieră Zircon și 2 rachete balistice Kn-23, lansate din regiunile Briansk, Kursk, Voronej și Rostov — toate ajungând, potrivit acestor relatări, la țintă, fără nicio interceptare Patriot.

Cine bate mai des la Moscova?

Pe frontul opus, Ucraina și-a extins propriile atacuri cu drone cu rază lungă asupra teritoriului rusesc, inclusiv asupra capitalei. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat pentru agenția TASS că numărul dronelor lansate spre Moscova a crescut semnificativ în ultimele luni, iar din totalul atacurilor aproape zilnice asupra teritoriului rus, două treimi dintre drone se îndreaptă spre capitala rusă — o cifră care, dacă e reală, arată o strategie ucraineană concentrată aproape obsesiv pe simbolul puterii ruse, nu pe obiective militare dispersate.

Luna trecută, Zelenski anunțase o “operațiune de influență” de 40 de zile — o campanie multiplă de atacuri cu drone cu rază lungă menită să forțeze Moscova să oprească războiul și să vină la masa negocierilor în condiții favorabile Ucrainei. Între timp, armata rusă și-a intensificat la rândul ei răspunsul, iar bilanțul din ultimele săptămâni arată clar cine a reușit, deocamdată, să impună ritmul confruntării.

Context mai larg: episodul se petrece în paralel cu tensiunile din Orientul Mijlociu, unde armistițiul dintre SUA, Israel și Iran a expirat recent, iar resursele militare americane sunt tot mai solicitate pe mai multe fronturi simultan. Ce nu se spune public este cât de mult concurează aceste teatre de operațiuni pentru aceleași stocuri limitate de interceptoare — o problemă logistică globală ale cărei consecințe se văd acum, noaptea, pe cerul Kievului.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)