Yemen: coaliția anti-Houthi și cronologia suspectă a escaladării

eea ce este prezentat oficial drept o simplă reacție de securitate la un blocaj maritim ascunde de fapt pregătirile pentru un nou război regional, cu Arabia Saudită în rolul principal și o coaliție de paisprezece state anunțată în doar câteva zile — o viteză de mobilizare care ridică întrebări despre cât timp în avans a fost, de fapt, plănuită operațiunea.

Liderul mișcării Ansar Allah (Houthi) din Yemen, Abdul Malik al-Houthi, a declarat că există „indicații” clare că Arabia Saudită se pregătește pentru o escaladare majoră a conflictului. Potrivit agenției yemenite de presă SABA, acesta a afirmat: „Vom lucra pentru a stabili ecuația asediu cu asediu, mai ales că indicatorii arată că saudiții se îndreaptă spre o escaladare cuprinzătoare, și vom căuta ajutorul lui Dumnezeu împotriva lui și vom confrunta escaladarea sa cuprinzătoare cu o escaladare cuprinzătoare.”

Declarația vine după ce, pe 13 iulie, forțele saudite au lovit Aeroportul Internațional Sanaa — un atac despre care sursele oficiale spun că a fost menit să împiedice aterizarea unui avion venit din Iran, la bordul căruia se aflau membri ai unei delegații yemenite care participaseră la funeraliile ayatollahului Ali Khamenei. Cine beneficiază de blocarea exactă a acestui zbor și de ce momentul a fost ales chiar în perioada funeraliilor liderului iranian sunt întrebări pe care rapoartele oficiale nu le abordează.

Cronologia care ridică semne de întrebare

The Guardian a raportat, citând surse yemenite, că Arabia Saudită se pregătește pentru o escaladare majoră împotriva Ansar Allah, atât pe mare, cât și — posibil — printr-o ofensivă terestră în centrul Yemenului. În paralel, Riad încearcă să relanseze o coaliție pentru Marea Roșie, menită să mențină deschisă Strâmtoarea Bab el-Mandeb, iar Ministerul Apărării saudit a anunțat că 14 țări susțin deja efortul. Lista completă nu a fost făcută publică, dar potrivit oficialilor saudiți, printre susținători s-ar număra Kuweit, Qatar, Bahrain, Pakistan, Turcia, Egipt și Iordania.

Coincidență sau nu, formarea rapidă a unei coaliții de această amploare, la doar câteva zile după atacul asupra aeroportului, sugerează un plan pregătit dinainte, nu o reacție improvizată. Ansar Allah a impus, la rândul său, un blocaj asupra porturilor saudite ca răspuns la lovitura aeriană, iar forțele yemenite au vizat de atunci infrastructura petrolieră din interiorul Arabiei Saudite. Armata saudită a răspuns cu noi lovituri asupra Yemenului.

Un război care s-a mai încercat — și a eșuat

Ceea ce nu se menționează suficient în rapoartele oficiale este că o eventuală escaladare are șanse reduse de succes: gruparea a rezistat unui război brutal susținut de SUA, purtat de o coaliție saudito-emirateză între 2015 și 2022, precum și mai multor campanii de bombardament americane și israeliene ulterioare — niciuna dintre acestea nereușind să-și atingă obiectivele declarate. Cu toate acestea, președintele american Trump a sugerat că Statele Unite ar putea relua bombardamentele asupra Yemenului, un semnal care arată că miza depășește granițele regionale și implică din nou marile puteri.

Al-Houthi a mai declarat că poporul yemenit „se numără printre popoarele cele mai afectate și vizate de regimul saudit, în cadrul schemei americane și în slujba inamicului israelian” — o afirmație care, indiferent de poziția pe care o adoptăm față de conflict, plasează Yemenul într-un tablou geopolitic mult mai larg decât cel al unui simplu diferend regional: o zonă unde interesele americane, israeliene, iraniene și ale monarhiilor din Golf se suprapun de un deceniu, cu civili yemeniți prinși la mijloc.

Contextul extins merită reținut: strâmtoarea Bab el-Mandeb este una dintre cele mai importante artere comerciale maritime din lume, iar controlul asupra ei afectează direct fluxurile de energie și marfă către Europa. Cine controlează narativul despre „securizarea” acestei rute controlează, indirect, și justificarea pentru orice intervenție militară ulterioară.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)