Rusia și criza benzinei: de la „stabilizare” la coadă în 12 regiuni

cum două săptămâni, Kremlinul anunța triumfător că penuria de carburanți s-a rezolvat. Astăzi, același guvern recunoaște, printr-o postare oficială, că „situația rămâne tensionată” în mai multe regiuni ale țării — o schimbare de discurs care ridică o întrebare simplă: cine a mințit prima dată, sau ambele declarații au fost adevărate în felul lor, în funcție de ce voia Kremlinul să ascundă în acel moment?

Rusia a fost nevoită să închidă pentru șase luni una dintre rafinăriile sale majore, cea de la Orsk, situată la aproximativ 1.300 de kilometri de linia frontului, după ce instalația a fost lovită de un atac cu drone săptămâna aceasta. În paralel, exporturile de țiței de la terminalul Sheskharis din portul Novorossiysk, la Marea Neagră, au fost suspendate vineri, tot în urma unui atac cu drone — potrivit a trei surse citate de Reuters. Este vorba despre unul dintre punctele de export esențiale ale Rusiei, iar întreruperea repetată a activității sale nu pare deloc întâmplătoare, având în vedere frecvența cu care dronele ucrainene ajung tocmai acolo.

Recunoașterea oficială, formulată cu grijă

Guvernul rus a admis, într-o postare pe rețelele sociale de vineri, că „situația rămâne tensionată în mai multe regiuni ale țării în ceea ce privește aprovizionarea cu combustibil a stațiilor de alimentare”. Compania petrolieră ar lua, potrivit comunicatului oficial, „măsurile necesare pentru a crește livrările către regiunile cele mai vulnerabile” — o formulare diplomatică pentru ceea ce, la firul ierbii, arată ca un raționalizare clasică.

Guvernatorul regiunii Krasnodar, Venyamin Kondratyev, a fost mai direct: „Situația privind aprovizionarea cu benzină la stațiile de alimentare s-a complicat.” El a precizat că firmele petroliere „au reînceput să impună restricții asupra cantității de combustibil furnizate și au redus programul de funcționare al stațiilor”, adăugând că acest lucru „provoacă îngrijorare în rândul rezidenților și vizitatorilor regiunii” și că a cerut ajutor extern pentru a grăbi livrările.

Cozi în 12 regiuni și sistem „par-impar”

Semnele crizei reînnoite au apărut clar în această săptămână, cu cozi de ore întregi la pompele de benzină în cel puțin 12 regiuni rusești, potrivit unei evidențe realizate de publicația 7×7: Krasnodar, Voronej, Kaluga, Rostov, Ryazan, Tambov, Tula, Saratov, Smolensk, Penza, Ulyanovsk și Primorsky Krai.

Administrația orașului Soci a anunțat pe 11 august că stațiile de alimentare din regiune au impus limite „din cauza perturbărilor logistice în aprovizionarea cu combustibil” și a cerut locuitorilor și turiștilor „să evite, pe cât posibil, folosirea autovehiculelor personale” pentru a reduce presiunea pe stații.

În regiunea Orenburg, guvernatorul Yevgeny Solntsev a raportat o „situație dificilă cu combustibilul”. Începând cu 12 august, stațiile de acolo au plafonat achizițiile la 30 de litri de benzină și 60 de litri de motorină, adoptând un sistem „par-impar”: șoferii cu numere de înmatriculare terminate în cifră pară pot alimenta în zilele pare, restul în zilele impare. Solntsev a promis, de asemenea, implicarea poliției „pentru a coordona situația la stațiile de alimentare” — un detaliu care spune multe despre nivelul de tensiune de la firul ierbii, dincolo de comunicatele oficiale.

Ce nu se spune în rapoartele oficiale

Există și relatări conform cărora penuria a ajuns până la Arhanghelsk, la 1.400 de kilometri de Ucraina, și că, în ciuda afirmațiilor privind disponibilitatea combustibilului, la Moscova s-ar fi format din nou cozi masive la benzinării — informații care nu apar în comunicatele oficiale ale guvernului rus, dar circulă pe rețelele sociale.

Vicepremierul rus Alexander Novak declarase la finalul lunii iulie: „Situația se stabilizează treptat, un număr de rafinării au redevenit operaționale. Balanța este mai bună acum, iar situația la stațiile de alimentare s-a îmbunătățit considerabil, inclusiv în ceea ce privește aprovizionarea producătorilor agricoli”, potrivit Interfax. Cronologia ridică însă întrebări: la doar două săptămâni de la aceste declarații optimiste, guvernul recunoaște public tensiuni în aprovizionare, iar atacurile ucrainene cu drone asupra infrastructurii energetice rusești continuă neîntrerupt. Coincidență sau o simplă confirmare că declarațiile de „stabilizare” au fost, de fapt, ferestre de propagandă deschise între două valuri de atacuri?

Context mai larg: capacitatea Ucrainei de a lovi ținte energetice la sute și chiar mii de kilometri în interiorul Rusiei arată o evoluție semnificativă a războiului cu drone — și ridică întrebarea cine beneficiază pe termen lung de o Rusia cu o industrie petrolieră fragilizată: prețurile globale ale energiei, alianțele occidentale sau chiar competitorii regionali ai Moscovei pe piața hidrocarburilor.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)