Un sfert din dronele Reaper americane, pierdute în Iran: ce se ascunde

este un miliard de dolari în tehnologie militară americană a dispărut de pe cerul din jurul Strâmtorii Hormuz în ultimele luni — și oficialii de la Pentagon abia acum recunosc amploarea reală a pierderilor, într-un moment în care presa americană construiește deja narativul unui arsenal epuizat.

Conform unui raport publicat de The Washington Post, armata americană a pierdut cel puțin 45 de drone MQ-9 Reaper în timpul conflictului cu Iranul, potrivit oficialilor americani din domeniul apărării citați de publicație. Aceiași oficiali estimează că această cifră reprezintă aproximativ 25% din întreaga flotă a Pentagonului de acest tip de aeronavă fără pilot.

De ce contează: nu sunt drone ieftine de duzină

Spre deosebire de dronele mici și ieftine folosite masiv în războiul din Ucraina, Reaper-ul este un sistem de supraveghere și atac extrem de sofisticat, capabil să zboare peste 27 de ore consecutiv, unele variante depășind chiar 40 de ore de autonomie. Fiecare exemplar, produs de General Atomics, costă între 30 și 50 de milioane de dolari. Cu 45 de aparate pierdute, calculul e simplu: peste un miliard de dolari în echipament a fost fie doborât, fie prăbușit în contextul operațiunilor din războiul cu Iranul.

Nu e vorba doar de dronele aflate în zbor. Armata americană a pierdut, în anumite momente, și aeronave staționate la baze din Golf care au fost atacate de Iran — inclusiv, semnificativ, unele dintre cele mai scumpe avioane-cisternă folosite pentru realimentarea aeriană.

Cronologia care ridică întrebări

Potrivit Washington Post, aeronavele au fost folosite intens în jurul Strâmtorii Hormuz — ruta maritimă vitală devenită un punct fierbinte al conflictului și un obstacol major pentru negocierea unui acord de pace durabil. Problema, spun sursele citate, e că dronele zboară lent și adesea la altitudini joase, ceea ce le transformă în ținte relativ ușoare pentru armata iraniană și pentru proxy-urile sale regionale din Yemen și Irak.

Aici apare însă detaliul care ar trebui să dea de gândit oricui urmărește cu atenție dosarul: un al patrulea oficial american, care a vorbit sub protecția anonimatului pentru a discuta date interne ale Pentagonului, a precizat că nu toate dronele pierdute au fost doborâte. Un număr nespecificat s-ar fi prăbușit după ce legătura de comunicații dintre operatori și drone a cedat. Ceea ce nu se menționează explicit în raportul oficial este dacă acele eșecuri de comunicație au fost pur tehnice sau dacă a existat vreo formă de interceptare ori bruiaj activ — o întrebare care rămâne, cel puțin oficial, fără răspuns.

Cine beneficiază de narativul „arsenalului epuizat”

Acest raport nu apare izolat. Vine în contextul unui val recent de titluri din presa americană care avertizează asupra unor stocuri de armament semnificativ diminuate — un narativ care, coincidență sau nu, se potrivește perfect cu presiunile pentru alocări bugetare suplimentare pentru apărare și cu negocierile privind noi contracte de producție. Nu întâmplător, MQ-9 Reaper este deja în curs de retragere treptată din dotarea armatei americane, deși General Atomics continuă să îl producă pentru clienți externi — inclusiv, potențial, pentru state europene aflate sub presiunea propriilor programe de înarmare.

Capacitatea dovedită a Iranului de a doborî drone Reaper este, de asemenea, o demonstrație incomodă pentru narativul oficial american: președintele Trump a afirmat în repetate rânduri că apărarea antiaeriană iraniană fusese „obliterată”. Realitatea de pe teren, așa cum reiese din propriile rapoarte ale Pentagonului, pare să spună o poveste diferită — și ridică întrebarea firească despre ce alte evaluări oficiale privind capacitățile militare adverse ar merita reexaminate.

Pentru România, membră NATO găzduind cea mai mare bază a alianței din Europa la Kogălniceanu, astfel de episoade nu sunt doar știri externe: ele fac parte din calculul mai larg al angajamentelor de apărare occidentale într-o regiune tot mai instabilă, într-un moment în care presiunile bugetare interne cer deja alocări sporite pentru apărare.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)