Alegători falși în Nevada 2020: dosar închis, întrebări deschise

judecătoare din Nevada a aruncat la coș, pe 13 august, dosarul penal împotriva a șase republicani acuzați că au semnat un certificat fals prin care declarau că Donald Trump ar fi câștigat statul în alegerile prezidențiale din 2020 — exact în ziua în care, la mii de kilometri distanță, procuroarea generală din Michigan anunța noi acuzații legate de vot ilegal. Coincidență de calendar sau semnal politic sincronizat? Cronologia, cel puțin, ridică semne de întrebare.

Judecătoarea Mary Kay Holthus a decis în favoarea celor șase inculpați: președintele Partidului Republican din Nevada, Michael McDonald, vicepreședinții de partid James DeGraffenreid și Durward Hindle, președintele republican al comitatului Clark, Jesse Law, și doi oficiali republicani din comitatul Douglas, Shawn Meehan și Eileen Rice. Toți se declaraseră nevinovați.

Procurorul general al statului Nevada, Aaron Ford — democrat care, culmea, urmează să îl înfrunte pe guvernatorul republican Joe Lombardo în alegerile din noiembrie — este cel care a formulat acuzațiile de fals în înscrisuri și „depunere de instrument fals spre înregistrare”. Ce nu se menționează suficient de des în rapoartele oficiale este exact acest detaliu: cel care instrumentează acuzația este, în același timp, adversarul politic direct al taberei vizate în noiembrie.

Încă din decembrie 2023, Trump sugerase că întregul dosar ar fi fost motivat politic și legat de administrația Biden. Trump câștigase Nevada la o diferență considerabilă în 2016, dar a pierdut statul în 2020 — Biden a câștigat, până la urmă, cu peste 30.000 de voturi.

Ce s-a întâmplat de fapt, în noaptea aceea

După alegerile din 3 noiembrie 2020, cei șase electori republicani s-au adunat în fața Legislativului statului Nevada pentru a semna un certificat prin care atribuiau cele șase voturi electorale ale statului lui Trump. Ceremonia a fost transmisă online, iar înregistrarea video a devenit ulterior piesa centrală de probă a acuzării.

Miza legală nu era cine a câștigat de fapt statul, ci intenția din spatele semnării certificatului. Procurorii au susținut că inculpații voiau ca documentul să fie tratat drept vot electoral oficial de către atunci vicepreședintele Mike Pence, cel care trebuia să certifice rezultatul pe 6 ianuarie 2021 — data devenită, între timp, simbol al haosului politic american.

Apărarea: „teatru politic”, nu fraudă

Inculpații au susținut că semnarea certificatului online a fost un act de „teatru politic”, menit să atragă atenția asupra suspiciunilor lor privind fraude electorale, nu o încercare de a induce în eroare vreo instituție. Spuneau că doar își păstrau dreptul de a contesta rezultatul oficial.

În motivarea deciziei, judecătoarea Holthus a scris că mărturiile prezentate marelui juriu au demonstrat că certificatele depuse „nu au fost tratate ca certificate electorale oficiale ale Nevadei și nu au fost acceptate spre înregistrare sau puse în aplicare de instituțiile care le-au primit”. Dimpotrivă, spune ea, dovezile arată că documentele au fost recunoscute drept ceea ce erau și returnate, pentru că nu puteau fi acceptate.

Holthus a mai subliniat că natura publică și politică a acțiunilor inculpaților este relevantă pentru evaluarea intenției frauduloase — aceștia au explicat repetat scopul acțiunii lor, atât în timpul ceremoniei televizate, cât și în comunicări din acea perioadă. Concluzia ei: statul „nu a reușit să prezinte suficiente dovezi pentru elementele esențiale ale infracțiunilor imputate”.

Cine beneficiază de această decizie? Cel puțin pe hârtie, tabăra republicană — dar și precedentul juridic pare să se contureze la nivel național. Cazuri similare din Michigan, Arizona și Georgia au fost, de asemenea, respinse anterior de instanțe, ceea ce sugerează un tipar mai larg: acuzațiile de „electori falși” din 2020 se lovesc, sistematic, de bariera probei intenției.

Procurorul anunță recurs — avocatul apărării vorbește despre hărțuire

Biroul lui Aaron Ford a anunțat că intenționează să facă apel la decizia judecătoarei Holthus. Richard Wright, avocatul lui McDonald, a transmis într-un comunicat că ordinul lui Holthus a fost „bine motivat” și a numit anunțul rapid al lui Ford drept o mișcare care „duhnește a continuare a unei urmăriri penale motivate politic și sortite eșecului juridic”. Wright l-a acuzat pe procuror că vrea să continue o „hărțuire” și o „risipă de resurse costisitoare ale parchetului”.

Ce nu se spune suficient de clar în relatările oficiale este contextul mai larg în care apare această decizie: în aceeași zi, procuroarea generală a Michiganului, Dana Nessel, anunța acuzații împotriva a cinci persoane fără cetățenie americană suspectate că au votat în alegerile generale din 2024, plus un cetățean american acuzat că și-ar fi înregistrat soțul/soția fără cetățenie la vot. Acuzațiile vin în urma unei revizuiri statale a 38 de cazuri suspecte de vot al persoanelor fără cetățenie, între 2009 și 2025.

Privite împreună, cele două povești — un dosar de „electori falși” respins în Nevada și un nou val de acuzații de vot ilegal în Michigan, anunțate în aceeași zi — desenează un tablou mai amplu al bătăliei juridice și politice, încă nerezolvate, din jurul integrității alegerilor americane din 2020 și 2024. Contextul geopolitic nu e de neglijat: aceleași narative despre „alegeri furate” au alimentat, în paralel, și crizele electorale din Europa de Est, inclusiv din România, unde anularea scrutinului prezidențial din 2024 a readus în discuție vulnerabilitatea democrațiilor la manipulare și interferență externă.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)