Miliardele lui Mark Walter: asigurări, credit privat, DoJ
economie libera

Miliardele lui Mark Walter: asigurări, credit privat, DoJ

U
5 min de citit

n miliardar care controlează companii de asigurări americane a fost nevoit să deconstruiască brusc peste 6,5 miliarde de dolari din tranzacții cu firme afiliate, după ce anchetatorii federali au început să pună întrebări incomode — iar ceea ce se prezintă drept o simplă „regularizare contabilă” ascunde de fapt o problemă mult mai mare: modul în care Wall Street-ul a transformat banii asiguraților obișnuiți în combustibil pentru pariuri financiare private, greu de verificat din exterior.

Este vorba despre Mark Walter, șeful Guggenheim Partners și proprietar al TWG Global, aflat sub lupa Departamentului de Justiție al SUA (DoJ) pentru împrumuturi care, potrivit anchetatorilor, ar fi trebuit marcate drept tranzacții cu părți afiliate — și nu au fost. Conform Bloomberg, TWG Global a anunțat printr-un document oficial că va reduce expunerea la afacerile afiliate cu până la 6,5 miliarde de dolari, cumpărând active legate de propriul grup de la Delaware Life Insurance Co. în schimbul unei sume egale în investiții neafiliate. O altă companie controlată de Walter, Clear Spring Life and Annuity Co., a redus separat tranzacțiile cu părți afiliate cu 90 de milioane de dolari.

Peste 20 de miliarde de dolari, reclasificate abia acum

Ceea ce nu se spune suficient de apăsat în relatările oficiale este amploarea problemei: mișcările actuale reprezintă doar începutul demontării a peste 20 de miliarde de dolari în împrumuturi și investiții pe care înseși companiile de asigurări le-au recunoscut ulterior că ar fi trebuit clasificate drept tranzacții afiliate. Cu alte cuvinte, ani de zile, banii polițelor de asigurare ar fi circulat către companii legate de propriul proprietar, fără transparența cerută de lege.

Derek Reisfield, co-fondator și fost președinte al MarketWatch și fost consultant McKinsey, a explicat pentru New York Post miza reală: „A călca peste aceste cerințe poate constitui fraudă”. El a subliniat riscul structural al modelului: „Riscul este ca împrumuturile concentrate către părți afiliate să eșueze, iar companiile de asigurări și asigurații lor să nu poată fi despăgubiți integral. Este un management de risc defectuos și lasă companiile vulnerabile.”

Cronologia care ridică semne de întrebare

Coincidență sau nu, ancheta iese la iveală chiar în perioada în care Walter își lichidează activele-vedetă: săptămâna trecută a fost de acord să vândă echipa Los Angeles Lakers către Josh Kushner și Bob Iger, la o evaluare record de 12,5 miliarde de dolari, iar aproape simultan a apărut informația că analizează vânzarea participației sale la Chelsea FC către acționarul majoritar, Clearlake Capital. Cine beneficiază de o astfel de sincronizare — lichidități rapide din vânzarea unor active de prestigiu, exact în momentul în care anchetatorii se uită atent la fluxurile de capital dinspre asigurări? Este o întrebare legitimă, nu o acuzație.

Legal, companiile de asigurări pot face afaceri cu părți afiliate — dar tranzacțiile trebuie divulgate și etichetate corect, tocmai pentru ca proprietarii să nu-și pună interesele proprii înaintea celor ale asiguraților. Aici pare să se fi rupt lanțul, în cazul lui Walter.

Un fenomen mult mai mare decât un singur miliardar

Context extins, esențial pentru înțelegerea imaginii de ansamblu: Walter a fost printre primii care au adoptat strategia de a cumpăra asigurători și de a investi capitalul pe termen lung al asiguraților în active private cu randament mai mare — un model ulterior copiat de giganți precum Apollo, KKR și Brookfield. Astăzi, firmele de capital privat administrează peste 1.000 de miliarde de dolari din activele sectorului de asigurări la nivel global. Asta înseamnă că banii puși deoparte de milioane de oameni obișnuiți pentru pensii și polițe de viață ajung, printr-un lanț de entități greu de urmărit, în tranzacții private-credit despre care publicul larg nu află nimic — până când apare o anchetă federală.

Un purtător de cuvânt TWG a declarat pentru Wall Street Journal: „Am acționat mereu cu bună-credință, iar insinuările că am încercat în vreun fel să ne eludăm obligațiile sunt pur și simplu false.” Rămâne de văzut dacă DoJ va considera declarația suficientă.

Mai multe semne de întrebare

Ca și cum nu ar fi fost suficient, o entitate de finanțare legată de Guggenheim Partners, firma condusă de Walter, a raportat o scădere bruscă a câștigurilor din trimestrul al doilea, atribuită recunoașterii întârziate a comisioanelor de consultanță. Vestea a trimis împrumutul pe termen al entității sub pragul de 80 de cenți la dolar — un semnal clar de neîncredere din partea pieței.

Ce nu se menționează suficient în rapoartele oficiale este că analize mai atente au ridicat întrebări nu doar despre clasificarea contabilă, ci despre calitatea reală a împrumuturilor, despre identitatea debitorilor din spatele lor și despre eventuala utilizare a unor entități-paravan pentru a canaliza finanțarea către companii legate de Walter. Tranzacțiile afiliate, în sine, nu sunt ilegale — atâta timp cât au aprobare de reglementare. Tocmai acolo, se pare, procesul s-a rupt.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)

Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.