Cazul Abrego Garcia: DOJ vrea acuzații redeschise. De ce acum?

eea ce Departamentul de Justiție al SUA prezintă drept o simplă bătălie procedurală ascunde de fapt o întrebare mult mai incomodă: poate un guvern să folosească aparatul penal pentru a pedepsi pe cineva care l-a dat în judecată cu succes? Un judecător federal a spus, negru pe alb, că da — exact asta s-a întâmplat în cazul lui Kilmar Abrego Garcia.

Pe 17 august, DOJ a depus un memoriu prin care cere Curții de Apel a Circuitului 6 să repună în vigoare acuzațiile de trafic de persoane împotriva lui Abrego Garcia, cetățean salvadorian, după ce o instanță districtuală a stabilit că urmărirea penală a fost una răzbunătoare.

Cronologia care ridică semne de întrebare

Judecătorul federal Waverly Crenshaw Jr. a anulat acuzațiile pe 22 mai, statuând că procurorii au deschis dosarul împotriva lui Abrego Garcia ca represalii pentru contestarea în instanță a deportării sale abuzive în El Salvador, produsă anul trecut. Cu alte cuvinte: omul a câștigat un proces împotriva statului, iar la scurt timp după aceea a apărut un nou dosar penal pe numele lui. Coincidență sau nu, secvența temporală e cea care a convins un judecător federal să vorbească despre răzbunare instituțională.

În memoriul din 17 august, DOJ cere anularea deciziei, susținând că urmărirea penală a fost „bazată pe probe, pe lege și pe convingerea fermă [a procurorilor] că există dovezi dincolo de orice îndoială rezonabilă” că Abrego Garcia a comis fapta. Instituția afirmă că autoritățile credeau că bărbatul „a comis trafic de persoane, că era membru al bandei MS-13, organizație teroristă străină desemnată ca atare, și că întoarcerea lui în Statele Unite ar reprezenta o amenințare pentru public”.

DOJ mai susține, în același document: „Deși deportarea lui înlăturase acea amenințare și justifica închiderea anchetei penale, deportarea trebuia acum anulată, cel puțin temporar. Așadar, Statele Unite aveau un interes legitim clar în a-l urmări penal pe Abrego la întoarcerea sa.” Este exact tipul de argumentație circulară pe care presa alternativă îl semnalează frecvent: amenințarea era suficient de mare încât să justifice deportarea, dar nu suficient de mare încât să împiedice redeschiderea dosarului atunci când politic a devenit necesar.

Cine beneficiază de reluarea dosarului?

Departamentul de Justiție susține că decizia instanței inferioare reprezintă „o extindere dramatică a puterii instanțelor” de a anula acuzații penale grave pe baza unor evaluări subiective privind motivațiile procurorilor. DOJ acuză, de asemenea, instanța districtuală de imixtiune în autoritatea și obligația executivului de a proteja publicul de amenințări potențiale. Formulare care, observată din exterior, pare să transforme o dispută juridică punctuală într-o dezbatere mai amplă despre limitele puterii judiciare în fața celei executive — un teren pe care confruntările instituționale din SUA devin tot mai frecvente în ultimii ani.

The Epoch Times a contactat reprezentantul legal al lui Abrego Garcia pentru un punct de vedere, însă nu a primit niciun răspuns până la publicare.

Ce nu se spune în rapoartele oficiale despre acest caz

Abrego Garcia a intrat ilegal în Statele Unite în 2011 și s-a stabilit în Maryland. A fost acuzat că este membru al organizației teroriste străine MS-13. A fost deportat în El Salvador în martie 2025, alături de alți deportați, deși o instanță de imigrare emisese încă din 2019 o interdicție de returnare care îl proteja legal de deportarea în țara sa de origine, tocmai din cauza riscurilor pentru siguranța lui.

Ulterior, cetățeanul salvadorian a fost readus în Statele Unite în iunie 2025, în baza unui ordin al Curții Supreme, după ce DOJ a recunoscut că deportarea sa fusese rezultatul unei erori administrative. Practic, chiar instituția care acum cere repunerea acuzațiilor este cea care a admis oficial că întreaga deportare inițială a fost o greșeală.

La întoarcere, Abrego Garcia a fost acuzat de trafic de imigranți, faptă legată de o oprire în trafic din 2022, acuzații la care a pledat nevinovat. El a negat și afirmațiile privind apartenența la MS-13.

Crenshaw a anulat, în cele din urmă, acuzațiile de trafic de persoane în mai, arătând că probele obiective demonstrează că „în absența procesului câștigat de Abrego prin care a contestat deportarea sa în El Salvador, guvernul nu ar fi inițiat această urmărire penală”. DOJ a atacat decizia de anulare în iunie, iar acum, prin memoriul din august, insistă ca instanța de apel să repună dosarul pe rol — o cronologie care, privită în ansamblu, spune mai multe despre mecanismele puterii instituționale decât despre vinovăția sau nevinovăția unui singur om.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)