Pedeapsă triplată pentru apă: ce nu se spune despre lege

eea ce este prezentat oficial drept o simplă armonizare cu legislația europeană ascunde de fapt o decizie care merge cu mult peste ce cere Bruxelles-ul: în timp ce Directiva (UE) 2024/1203 privind protecția mediului prin dreptul penal stabilește o pedeapsă de 3 ani pentru captarea neautorizată a apelor de suprafață și subterane, ministrul Mediului, Diana Buzoianu (USR), propune pentru România o pedeapsă de 10 ani de închisoare — mai mult decât triplu față de minimul european.

Directiva europeană nu este un moft birocratic oarecare. Ea a fost adoptată în contextul unei presiuni tot mai mari a Uniunii Europene pentru „infracțiuni de mediu”, o categorie care în ultimii ani a devenit unealtă preferată de legiuitorii europeni pentru a impune sancțiuni penale acolo unde până acum existau doar amenzi administrative. România, ca stat membru, are obligația de a transpune directiva — dar transpunerea nu obligă nicidecum la triplarea pedepsei minime cerute.

De ce 10 ani și nu 3?

Aici începe partea care nu apare în comunicatele oficiale ale ministerului: nicio explicație publică nu a fost oferită pentru diferența uriașă dintre pragul cerut de UE și cel propus de ministrul USR. Cronologia ridică întrebări legitime — de ce un stat cu resurse limitate în aplicarea legii, cu instanțe supraîncărcate și cu un istoric de tergiversare a reformelor cerute de Bruxelles, alege exact acum să fie mai dur decât Uniunea Europeană într-un domeniu în care nici măcar nu era obligat?

Cine beneficiază de o asemenea măsură? Pe hârtie, răspunsul „oficial” este protecția resurselor de apă, un subiect sensibil într-o țară cu rețele de irigații degradate și cu conflicte frecvente între fermieri, autorități locale și operatori privați de apă. Dar o pedeapsă disproporționat de mare, dincolo de cerința europeană, poate deveni și un instrument discreționar — o sabie care poate fi folosită selectiv, mai degrabă decât un scut real pentru mediu.

Context mai larg: cine controlează apa

Nu este o coincidență că discuția despre captarea apei vine în plin context de austeritate economică, cu inflație record în Uniunea Europeană și cu un guvern interimar preocupat, oficial, de reforme structurale cerute prin PNRR. Resursele de apă, la fel ca energia, au devenit în ultimii ani un subiect geopolitic — controlul asupra lor, fie prin reglementare, fie prin sancțiuni penale extreme, poate influența cine are acces facil la resurse și cine riscă ani de închisoare pentru o fântână forată fără autorizație.

Ministerul Mediului nu a explicat public de ce a ales să depășească substanțial pragul minim european, iar acest lucru rămâne, cel puțin pentru moment, un semn de întrebare deschis. Rămâne de văzut dacă Parlamentul, atunci când va reveni din vacanța parlamentară, va accepta fără dezbatere reală o pedeapsă triplă față de ce cere Bruxelles-ul, sau dacă cineva va întreba, în sfârșit, cui servește de fapt această severitate.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)