Ce a schimbat războiul din Ucraina în felul în care este privită infrastructura Europei de Est

ăzboiul din Ucraina a schimbat profund modul în care statele privesc infrastructura critică.

Un pod feroviar, un spital sau o stație de transformare nu mai sunt analizate doar prin prisma costului de construcție și a duratei de exploatare. Într-un scenariu de criză, apare o întrebare suplimentară: cine poate reface obiectivul și cât de repede?

Această temă a fost discutată la New York, în cadrul mesei rotunde organizate de Concelex și Atlantic Council România, în marja Adunării Generale a ONU. La eveniment a luat cuvântul președintele României, Nicușor Dan.

Nu poți importa instantaneu capacitate de intervenție

Participanții au analizat lecțiile desprinse din Ucraina, unde refacerea infrastructurii afectate depinde adesea de existența locală a utilajelor grele, pieselor compatibile și echipelor specializate.

Aceste resurse nu pot fi mobilizate instantaneu într-o situație de urgență.

„Refacerea după o criză depinde de utilajele și echipele care există deja pe teritoriu”, a declarat Radu Pițurlea, CEO Concelex. Acesta a atras atenția că inclusiv know-how-ul tehnic poate deveni o vulnerabilitate dacă se află exclusiv la o companie din altă jurisdicție.

De aici vine una dintre ideile centrale ale întâlnirii: industria de infrastructură poate deveni o componentă de securitate.

Cine poate construi și cine poate repara

Concelex a propus ca proiectele strategice să nu mai fie evaluate numai în funcție de finanțare și reglementare.

Un criteriu suplimentar ar trebui să fie capacitatea reală de execuție.

Compania propune și realizarea unui index regional care să arate cine poate construi fiecare obiectiv strategic, cine îl poate reface, în cât timp și sub ce jurisdicție se află respectiva capacitate.

În paralel, ar urma să fie încurajate parteneriate public-private pe termen lung, cu participarea companiilor regionale și a capitalului transatlantic.

De ce sunt interesați investitorii americani

Potrivit concluziilor comunicate după eveniment, investitorii americani privesc flancul estic al NATO ca pe o regiune cu oportunități importante pentru următorul deceniu, dar condiționează implicarea de existența unor proiecte bine structurate și a unor parteneri locali care pot construi și întreține infrastructura.

Contextul este unul în care Atlantic Council tratează tot mai mult conectivitatea regională, energia și infrastructura critică drept teme centrale pentru securitatea Europei de Est.

Cine a participat

La întâlnire au fost prezenți președintele Nicușor Dan, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, consilierii prezidențiali Marius Lazurca și Radu Burnete și ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru. Au participat, de asemenea, diplomați, reprezentanți ai unor bănci și fonduri de investiții, ai agenției americane DFC și companii americane și românești din energie și infrastructură.

Frederick Kempe, președinte și CEO al Atlantic Council, a sintetizat schimbarea de perspectivă astfel: „Infrastructura, energia și comunicațiile nu mai pot fi planificate țară cu țară”.

Urmează Bucureștiul

Discuția de la New York nu va rămâne un eveniment singular. Concelex și Atlantic Council vor continua dezvoltarea propunerilor, iar participanții au convenit asupra unei noi întâlniri la București.

În spatele limbajului tehnic rămâne, astfel, o întrebare simplă: cât de vulnerabil este un stat dacă poate construi infrastructură, dar nu o poate repara rapid atunci când apare o criză?