ONJN: instituția de control care nu a controlat nimic

eea ce oficial funcționează drept autoritate de reglementare a jocurilor de noroc din România se dovedește, la o lectură atentă a raportului Curții de Conturi, a fi altceva: un paravan instituțional care a lăsat nesupravegheate zeci de miliarde de lei, în timp ce numirile politice succesive au asigurat că nimeni din interior nu va deranja interesele existente.

O instituție cu cifre uriașe și control aproape zero

Cifrele din raportul de audit de conformitate al Curții de Conturi, acoperind perioada 2022-2024, sunt greu de ignorat. În 2024, sumele mizate de rezidenții din România în jocuri de noroc au depășit 96,1 miliarde de lei. Venitul total declarat de organizatori — cunoscut în industrie drept GGR — a fost de 19,1 miliarde de lei. Taxele de autorizare și licență încasate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) au ajuns la 4,3 miliarde de lei în același an. Sunt cifre care descriu un sector economic de dimensiuni impresionante. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este că în spatele acestor sume, Curtea de Conturi a descoperit pierderi bugetare de peste 100 de milioane de lei, o diferență de 116 milioane de lei neachitată de operatori după majorarea taxelor, servere amplasate în Malta la care ONJN nu a avut niciodată acces real, declarații lunare neverificate și firme care nu și-au depus raportările cu lunile întregi — fără nicio consecință.

Arhitectura numirilor politice: cine controlează cine

Pentru a înțelege mecanismul, trebuie pornit de la structura instituțională. ONJN funcționează în baza Ordonanței de Urgență nr. 20/2013 și este condus de un Comitet de Supraveghere format din 11 membri: un președinte executiv, un vicepreședinte executiv și nouă membri neexecutivi. Toți cei 11 sunt numiți prin decizie a prim-ministrului — fără concurs public, fără examen de competențe, fără transparență decizională. Cronologia ridică semne de întrebare: această arhitectură transformă ONJN într-o instituție al cărei control real aparține, de facto, coaliției de guvernare a momentului. Comitetul include reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Afacerilor Interne, ANAF, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Tineretului și Sportului, Ministerului Culturii, Cancelariei Prim-ministrului, ONPCSB și un reprezentant al asociației organizatorilor de jocuri de noroc. Cine beneficiază de o astfel de compoziție? Cu certitudine nu contribuabilul român.

Episodul Gheorghe și echilibrul de coaliție

Pe 15 noiembrie 2023, prim-ministrul Marcel Ciolacu a semnat decizia de numire a lui Gabriel Gheorghe în funcția de președinte al ONJN — fără nicio procedură de selecție transparentă. Gheorghe nu era un outsider: era deja parte din sistem, fost membru al Comitetului de Supraveghere încă din 2013. Coincidență sau nu, în aceeași perioadă, vicepreședinte al ONJN era Silviu Pocora, fost deputat PNL și secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Coaliția PSD-PNL funcționa prin echilibru politic riguros: PSD controla președinția instituției, PNL vicepreședinția, iar restul pozițiilor din Comitet erau distribuite conform logicii de partaj guvernamental. Întrebarea pe care puțini o formulează explicit: într-un astfel de sistem, cui i-ar fi servit un control real și riguros al industriei?

Anul 2024: anatomia non-controlului

Raportul Curții de Conturi descrie 2024 ca un an al dezastrului administrativ sistemic. În domeniul jocurilor la distanță, ONJN nu a monitorizat și nu a controlat activitatea operatorilor — nu a analizat datele din serverele în oglindă, nu a verificat modificările software și nu a validat corectitudinea raportărilor. Din 37 de operatori de jocuri online, doar 9 au putut fi verificați efectiv. Restul de 28 au funcționat fără control real, iar ONJN a semnat totuși documente care certificau respectarea legii — documente care au stat ulterior la baza relicențierilor. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este că aceste semnături de conformitate, emise fără verificări reale, au constituit practic o garanție instituțională a statului român pentru operatori care nu fuseseră auditați.

116 milioane de lei: taxa majorată care nu s-a încasat

OUG 82/2023 a majorat taxa de autorizare pentru aparatele de tip slot-machine. Operatorii au continuat să plătească nivelul vechi al taxei. Diferența totală neachitată identificată de Curtea de Conturi: aproximativ 116 milioane de lei. ONJN a acceptat această situație fără a aplica sancțiuni, fără a iniția proceduri de recuperare, fără a sesiza autoritățile fiscale. Statul a pierdut venituri semnificative. Industria a câștigat timp și bani. Conexiunile interesante apar singure.

Operatorii din Malta și serverele inaccesibile

Operatorii online — în special cei cu sedii sau servere în Malta — au funcționat fără control efectiv din partea ONJN. Infrastructura tehnică a acestor companii se afla fizic în afara jurisdicției directe a autorității române, iar ONJN nu a obținut niciodată acces real la serverele respective pentru verificări. Cu toate acestea, documentele de conformitate au fost emise. Într-un context mai larg, Malta este binecunoscută ca jurisdicție de licențiere pentru jocuri de noroc online la nivel european — un hub care atrage operatori tocmai prin regimul fiscal și de reglementare favorabil. Că o autoritate națională de control semnează conformitate pentru operatori pe care nu îi poate verifica tehnic este, cel puțin, o anomalie care merită investigată.

Declarații lunare nedepuse, sancțiuni inexistente

Zeci de operatori nu și-au depus declarațiile lunare obligatorii în cursul anului 2024. ONJN nu a aplicat sancțiuni și nu a dispus suspendări. Fenomenul nu este descris de Curtea de Conturi ca o excepție izolată, ci ca unul sistemic. În zona aparatelor de tip slot-machine, diferențele dintre datele deținute de ONJN și cele ale ANAF indică subdeclarări generalizate — o discrepanță care, în orice sistem funcțional de control, ar fi declanșat automat investigații fiscale.

Infrastructura IT: colapsul anunțat

Sistemele informatice ale ONJN sunt depășite tehnologic, fără mentenanță adecvată. Lipsa de digitalizare face imposibil controlul real în timp real al unui sector care operează 24 de ore din 24, online și offline. Cele 16.729 de solicitări de autoexcludere — un mecanism destinat protecției persoanelor cu probleme de dependență — sunt procesate manual, în fișiere Excel, fără niciun sistem informatic dedicat. Din 10 posturi dedicate prevenirii dependenței de jocuri de noroc, doar 3 sunt ocupate. Jocul responsabil, prezentat public drept prioritate a industriei, arată în practică ca o formalitate cu 30% personal.

Schimbarea de la vârf fără schimbarea sistemului

După ce raportul Curții de Conturi a devenit public și a generat reacții, conducerea ONJN a fost schimbată. Noul președinte provine însă tot din zona industriei jocurilor de noroc, ceea ce ridică întrebarea firească: poate cineva format în interiorul unui sistem să reformeze acel sistem? Sau schimbarea de la vârf servește mai degrabă la gestionarea imaginii publice, menținând neatinsă arhitectura de fond?

Cine a câștigat, cine a pierdut

Distribuția consecințelor este clară. PSD, PNL și UDMR au participat, în diverse formule de coaliție, la menținerea arhitecturii instituționale a ONJN — o arhitectură bazată pe numiri politice și absența mecanismelor independente de control. Industria jocurilor de noroc a beneficiat de un cadru fiscal permisiv, de lipsa verificărilor reale și de documente de conformitate obținute fără audit efectiv. Statul român a pierdut venituri semnificative și, mai important, a pierdut controlul real asupra unui sector care mișcă anual sume echivalente cu o parte semnificativă din bugetul de sănătate al țării. Iar cetățeanul român — inclusiv cel cu probleme de dependență, pentru care nu există nici sistem informatic, nici personal suficient — a fost lăsat, ca de obicei, pe ultimul loc.

Sursă: Solid News (solidnews.ro)