Fetiță moartă în experiment genetic chinez: ce se ascunde?

universitate de elită din China a fost nevoită să deschidă o anchetă internă abia după ce presa occidentală a scos la iveală ceea ce spitalul propriu părea dispus să îngroape: moartea unei fetițe de 6 ani, supusă unui experiment mondial de editare genetică, într-un studiu clinic fără precedent la nivel global. Oficial, e vorba despre “o chestiune luată în serios”. Neoficial, cronologia evenimentelor ridică întrebări incomode despre cine a știut ce și când.

Universitatea Shanghai Jiao Tong, considerată un fel de “Ivy League” al Chinei, a declarat pe 26 iulie că investighează cercetarea unuia dintre oamenii săi de știință, după ce s-a aflat că o pacientă minoră a murit în timpul unui trial clinic experimental de editare genetică. Instituția susține că a înființat “un grup de lucru special pentru o anchetă cuprinzătoare”.

Vestea nu a venit de la spital, nici de la universitate. A venit de la organizația non-profit americană Retraction Watch și de la revista științifică Science, care au dezvăluit pe 23 iulie, în numele familiei îndurerate, decesul fetiței. Ea fusese supusă unei proceduri experimentale de editare genetică într-un studiu clinic derulat de cercetători de la Shanghai Jiao Tong, la Spitalul Xinhua, afiliat universității. Coincidență sau nu, informația a ieșit la iveală abia prin presă străină — nu prin canale oficiale chineze.

De la diagnostic la experiment

Fetița fusese diagnosticată în martie 2023 cu întârziere globală de dezvoltare. Secvențierea genomului a arătat ulterior o mutație pe o singură bază în gena CHD3, cauza sindromului Snijders Blok-Campeau — o afecțiune rară ce afectează o proteină esențială pentru dezvoltarea creierului. Simptomele ei, motorii și de limbaj, au devenit vizibile abia la 4 ani.

Ceea ce nu se menționează suficient de apăsat în relatările oficiale: geneticianul Philippe Campeau, de la Universitatea din Montreal — cel care a ajutat la legarea sindromului de gena CHD3 — a declarat pentru Science că afecțiunea, în forma ei ușoară, nu afectează de regulă speranța de viață. Iar fetița, care a murit în martie 2025, la doar șapte zile de la începerea trialului menit să-i “vindece” condiția, avea tocmai o formă ușoară.

860.000 de dolari și o promisiune

Părinții au declarat pentru Retraction Watch că au fost convinși de echipa de cercetători condusă de neurologul Qiu Zilong să finanțeze o procedură experimentală prin care se schimba un singur nucleotid — un T transformat în C — în gena mutantă a fiicei lor. Familia și rudele au fost rugate să contribuie cu 860.000 de dolari pentru acest experiment. Cine beneficiază de fapt de asemenea sume, într-un trial care nu fusese niciodată publicat oficial într-o revistă medicală până la deces? Întrebarea rămâne deschisă.

După moartea fetiței, cercetătorii au returnat banii, iar spitalul a fost amendat de autoritățile locale — o sancțiune administrativă, fără consecințe penale cunoscute public, cel puțin până acum.

Science și Retraction Watch au dezvăluit că cercetătorii au injectat în lichidul spinal al fetiței doze din doi viruși modificați genetic, inedit — metoda fiind cea mai comună formă de livrare pentru terapiile de editare genetică, dar niciodată testată anterior pe un om în acest fel specific. Cu alte cuvinte: fetița a fost, practic, primul subiect uman al unei metode complet noi.

Cauza morții și “riscul” care lipsea din formular

Familia a declarat că, potrivit comitetului de etică al spitalului, cauza decesului a fost un răspuns imunitar sever la procedură. Un detaliu care ridică semne de întrebare serioase: posibilitatea decesului nu ar fi fost menționată explicit printre riscurile procedurii, potrivit relatării părinților.

Qiu și coautorii săi au publicat, în februarie 2026, o cercetare conexă în Nature, în care procedura de editare a genei CHD3 fusese testată pe șoareci. Campeau, care a fost recenzent al acelui studiu, a declarat pentru Science că nu a observat amploarea modificărilor făcute atunci când lucrarea — ale cărei experimente inițiale fuseseră finanțate chiar de familia fetiței — a fost resubmisă fără datele genetice ale familiei și fără nicio mențiune despre “participarea și sprijinul” acesteia. Cu toate acestea, a aprobat-o pentru publicare. Textul final menționa doar, într-un limbaj birocratic-generic, că “reducerea distanței dintre cercetarea preclinică și translatarea clinică rămâne o provocare semnificativă”.

Părinții au depus o cerere oficială la decanul Facultății de Medicină pentru retragerea acelui studiu pe șoareci, “pentru a preveni suferința altor copii și ca sângele și lacrimile noastre să nu curgă degeaba”, potrivit declarațiilor lor pentru Science. Experimentul fusese testat și pe maimuțe, după care comitetul de etică a aprobat trialul clinic pe copil, pe 2 ianuarie 2025. O altă cercetare, publicată pe 17 februarie, avea să arate curând că maimuțele supuse unor terapii genetice similare au suferit leziuni hepatice moderate până la severe — informație care, teoretic, ar fi trebuit să tempereze entuziasmul înainte de trialul pe om.

O coincidență de cronologie greu de ignorat

Universitatea a declarat că “a acordat întotdeauna o importanță deosebită integrității cercetării și normelor de cercetare” și că “se opune ferm desfășurării de cercetări medico-științifice cu încălcarea eticii”. Un purtător de cuvânt al revistei Nature a transmis către The Epoch Times că problema este “analizată cu atenție, urmând un proces stabilit”.

Iar aici intervine detaliul care merită subliniat: în aceeași zi în care relatarea familiei despre moartea fetiței a fost publicată de Science, Shanghai Jiao Tong a fost adăugată pe lista Pentagonului cu instituții de cercetare considerate o amenințare la adresa securității naționale a SUA. Universitatea se alătură altor 87 de instituții chineze interzise de la proiecte cu finanțare federală americană și colaborări, începând cu anul fiscal 2026. Coincidență de calendar sau semnal geopolitic mai amplu, într-un context în care competiția tehnologică SUA-China pe editare genetică, inteligență artificială și biotehnologie a devenit un front tăcut al rivalității dintre cele două superputeri? Nu se poate ști cu certitudine, dar cronologia merită reținută.

Cursa globală pentru terapii de editare genetică sigure este acerbă, iar majoritatea cercetătorilor se concentrează, cel puțin declarativ, pe boli care pun viața în pericol. Există și povești de succes recente — o echipă din Philadelphia a folosit anul trecut nanoparticule lipidice administrate intravenos pentru a trata un bebeluș cu o boală hepatică amenințătoare de viață. Dar cazul din Shanghai arată cât de subțire e granița, în acest domeniu, între speranță și experiment necontrolat pe ființe umane vulnerabile — mai ales când în joc sunt sume de sute de mii de dolari, prestigiu academic și, posibil, interese geopolitice mai mari decât viața unui singur copil.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)