Neptun Deep: de ce România ar plăti dublu pe gazul propriu

eea ce este prezentat oficial drept un gest de suveranitate energetică ascunde, de fapt, o socoteală financiară care nu prea are sens: statul român ar urma să plătească pentru propriul gaz din Marea Neagră o sumă mai mare decât dublul prețului angro actual. Iar instituția care ar trebui să facă această achiziție nici măcar nu are banii necesari.

În luna mai, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) și-a exprimat public intenția de a-și exercita dreptul legal de preempțiune asupra gazelor din perimetrul offshore Neptun Deep. Contextul: cantitatea respectivă era deja dorită de Ungaria, prin compania sa de stat MVM. Practic, statul român a intervenit pentru a bloca o tranzacție care ar fi dus resurse strategice românești către un cumpărător extern — chiar dacă e vorba de un stat membru UE și partener NATO.

Cine plătește nota de plată?

Problema, potrivit informațiilor transmise de Profit.ro, e că ANRSPS nu dispune de fondurile necesare pentru a cumpăra efectiv gazul respectiv de la OMV, operatorul concesiunii Neptun Deep. Iar dacă, în cele din urmă, achiziția s-ar realiza, prețul plătit ar depăși dublul actualului preț angro de pe piață.

Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este întrebarea evidentă: cine beneficiază real dintr-o astfel de tranzacție, dacă statul cumpără la un preț dublu față de piață o resursă pe care o extrage chiar de pe teritoriul și din platoul continental propriu? Coincidență sau nu, exercitarea dreptului de preempțiune vine exact în perioada în care România își construiește o narativă publică despre independența energetică prin Neptun Deep, proiect ale cărui prime livrări sunt anunțate pentru 2027.

Contextul geopolitic mai larg

Episodul se petrece pe fondul unei crize economice interne severe — inflație de aproape trei ori mai mare decât media Uniunii Europene și o guvernare aflată, la momentul redactării, într-o stare de interimat prelungit, fără un premier învestit. Într-un asemenea climat, o decizie financiară care presupune plata dublă pe o resursă națională, fără resurse bugetare clare pentru a o susține, ridică mai multe semne de întrebare decât răspunsuri.

De asemenea, nu este lipsit de relevanță faptul că interesul Ungariei pentru gazele din Neptun Deep vine într-un moment în care relațiile energetice dintre statele din regiune sunt tot mai strâns legate de poziționările geopolitice mai largi, inclusiv cele legate de securitatea energetică europeană post-2022. Cine beneficiază, în cele din urmă, de acest joc al preempțiunii — statul român, bugetul public, sau doar imaginea unei suveranități energetice care costă mai mult decât produce?

Deocamdată, singura certitudine este că ANRSPS a anunțat intenția, dar nu și sursa banilor. Restul rămâne, ca de obicei, într-o zonă gri unde declarațiile publice și realitatea bugetară par să nu se întâlnească.

Sursă: Flux24.ro