Jurnalele Fauci, ascunse pe 11 servere: ce ieșea la lumină?

pt luni a durat dezgroparea unor jurnale private care, oficial, ar fi trebuit să fie simple însemnări de rutină ale unui înalt funcționar american — ceea ce sugerează că nu erau deloc simple, iar întrebarea firească este de ce au fost atât de greu de găsit dacă nu aveau nimic de ascuns.

Secretarul american al Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., a declarat pe 27 iulie, într-o apariție la Fox News, că oficialii din subordinea sa au localizat jurnalele private ale doctorului Anthony Fauci, fostul șef al Institutului Național pentru Alergii și Boli Infecțioase (NIAID), pe nu mai puțin de 11 servere diferite. „A durat aproximativ opt luni să le scoatem din 11 servere separate, unde fuseseră sechestrate și ascunse”, a spus Kennedy.

Cronologia care ridică semne de întrebare

Documentele au ajuns, prin intermediul Departamentului Sănătății (HHS), la senatorii republicani Rand Paul (Kentucky) și Ron Johnson (Wisconsin), ambii implicați de ani buni în anchetarea originii COVID-19 și a modului în care a fost gestionată pandemia. Paul, președintele Comisiei pentru Securitate Internă și Afaceri Guvernamentale a Senatului, a publicat ulterior extrase din jurnal acoperind perioada decembrie 2019 – decembrie 2022, reunite într-un singur document.

Kennedy a rezumat esența descoperirii într-o singură frază: „Cea mai izbitoare impresie pe care o ai citind aceste jurnale este această dihotomie masivă între ce spunea el în privat și ce spunea, simultan, în public.” Cine beneficiază de menținerea acestei distanțe între discursul public și convingerile private, timp de ani de zile? Este întrebarea pe care rapoartele oficiale nu o pun.

Furin, lilieci și un studiu „prea convenabil”

Institutul condus de Fauci finanțase experimente pe coronavirusuri la un laborator din Wuhan, iar cel puțin unul dintre acestea a implicat adăugarea unei trăsături virusului. O propunere de cercetare din 2018 descria exact inserarea unui așa-numit sit de clivaj furin într-un coronavirus — lucrare care, potrivit unor surse, ar fi putut fi realizată chiar la laboratorul din Wuhan.

Coincidență sau nu, într-o însemnare din jurnal, Fauci relatează că, în cadrul unui apel din 1 februarie 2020, 9 din 11 oameni de știință participanți considerau posibilă inserarea deliberată a sitului de clivaj furin în virusul COVID-19, făcând trimitere directă la activitatea anterioară a laboratorului din Wuhan. În ciuda acestui fapt, Fauci a promovat public, în mod repetat, teoria originii naturale a virusului.

„A existat recent un studiu… pe care îl putem pune la dispoziție, în care un grup de virusologi evoluționiști foarte calificați au analizat secvențele respective și secvențele de la lilieci, pe măsură ce evoluează”, declara Fauci la o conferință de presă a Casei Albe în aprilie 2020. „Iar mutațiile necesare pentru a ajunge în punctul actual sunt total consistente cu un salt de la o specie animală la om.”

Acel studiu, intitulat „The Proximal Origin of SARS-CoV-2″, afirma că virusul „nu este o construcție de laborator sau un virus manipulat intenționat” și că niciun scenariu de scurgere din laborator nu era plauzibil. Ceea ce nu se menționează suficient în relatările din epocă este că e-mailuri publicate ulterior de Paul arată implicarea lui Fauci în conturarea acestui studiu, iar autorii înșiși și-au exprimat, atât înainte, cât și după publicare, îndoieli private privind propriile concluzii — potrivit mesajelor făcute publice de Paul și de alți investigatori.

O lună mai târziu, în mai 2020, Fauci declara pentru National Geographic că nu există nicio dovadă științifică potrivit căreia COVID-19 ar fi fost creat într-un laborator din China.

Școlile închise: o versiune privată, alta publică

Jurnalul lui Fauci mai conține un episod interesant: el pretinde că a convins conducerea orașului New York să închidă școlile. „Am avut un apel similar cu Ann O’Leary, șefa de cabinet a guvernatorului Californiei, Gavin Newsom”, scria Fauci. „Ann a spus că, pe baza aparițiilor mele la TV de azi și de ieri, guvernatorul a decis să închidă școlile din California, precum și barurile și restaurantele.”

Contrastul devine și mai pronunțat dacă ne amintim că, într-un interviu din 2022, Fauci declarase că nu a avut „nimic de-a face” cu închiderea școlilor. Două versiuni ale aceleiași povești, separate de doi ani și de o schimbare radicală de context politic — cine avea interesul ca varianta din 2022 să rămână cea oficială?

Subpoenă, pardon preventiv și o audiere așteptată

Fauci a refuzat inițial să depună mărturie voluntară în fața comisiei lui Paul, motiv pentru care senatorul l-a citat oficial (subpoenă) în iunie. Medicul urmează să depună mărturie în fața comisiei miercuri. Fauci nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

Un detaliu care merită reținut în context extins: Fauci este protejat împotriva multor acuzații posibile printr-o grațiere preventivă acordată de fostul președinte Joe Biden — o mișcare rar întâlnită în istoria recentă a SUA, care ridică inevitabil întrebarea ce anume s-ar fi putut anticipa că ar necesita o asemenea protecție juridică, dată cu mult înainte de orice proces sau condamnare.

Episodul se înscrie într-un tipar mai larg pe care cititorii sceptici l-au mai văzut: instituții publice care invocă „proceduri complexe” sau „arhivare pe servere multiple” pentru a explica întârzieri de luni și ani în dezvăluirea unor documente cu relevanță publică majoră. Nu e nevoie de teorii exotice pentru a observa că timpul, în aceste situații, lucrează mereu în favoarea celor aflați sub lupă.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)