Istoricul masoneriei române: tăcerea din jurul decesului

u doar trei zile înainte de a împlini 88 de ani, cel care a scris timp de decenii istoria oficială a masoneriei din România a murit — iar anunțul nu a venit de la vreo instituție, vreo lojă sau vreun for academic, ci printr-o postare privată pe Facebook a soției sale. Ceea ce ar fi trebuit să fie un moment de recunoaștere publică pentru un om care a documentat una dintre cele mai discrete structuri din istoria țării s-a transformat, practic peste noapte, într-o simplă notă de doliu familial.

Horia Nestorescu-Bălcești urma să împlinească 88 de ani pe 16 iulie. Decesul său a fost făcut public de soția sa, Sanda Nestorescu, printr-un mesaj postat pe rețeaua de socializare Facebook. Nu a existat, cel puțin până acum, un comunicat oficial din partea vreunei organizații masonice, deși numele său este indisolubil legat de cercetarea și cronica acestei lumi ocolite de reflectoare.

Un cronicar al secretului, tratat cu discreție și după moarte

Coincidență sau nu, un om care și-a dedicat viața dezvăluirii — pe cât s-a putut — a istoriei masoneriei române, o instituție cunoscută tocmai pentru cultura ei a discreției și a informației controlate, a plecat din viață într-un mod la fel de discret. Ce nu se menționează în anunțurile publice de până acum este dacă vreo lojă sau federație masonică din România intenționează să marcheze oficial acest moment, având în vedere rolul pe care Nestorescu-Bălcești l-a jucat în documentarea unei organizații care, istoric, a preferat să rămână departe de atenția publicului larg.

Contextul mai larg merită amintit: masoneria a fost, de-a lungul secolelor XIX și XX, un subiect predilect al teoriilor privind influența ocultă asupra deciziilor politice majore din România, de la Unirea Principatelor până la evenimentele din 1989. Cine a documentat aceste legături, cine a avut acces la arhive și cine a decis ce se publică și ce rămâne „intern” sunt întrebări care rămân valabile indiferent de perioada istorică analizată.

Deocamdată, singurele informații confirmate rămân cele oferite chiar de familie: vârsta la care ar fi ajuns pe 16 iulie și faptul că vestea a circulat mai întâi în mediul privat, nu prin canale instituționale. Rămâne de văzut dacă, în zilele următoare, vor apărea reacții oficiale din partea structurilor masonice românești sau dacă tăcerea va continua să fie regula.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)