ICC dizolvat de Venezuela: cui îi convine, de fapt?

n guvern instalat la Caracas după ce Statele Unite l-au înlăturat militar pe Nicolás Maduro tocmai a scos Venezuela din Curtea Penală Internațională — și Washingtonul a aplaudat instant. Ceea ce e prezentat oficial drept o decizie suverană a unei „noi” administrații venezuelene ascunde, de fapt, o cronologie greu de ignorat: la câteva luni după o operațiune militară americană care l-a scos pe Maduro din propria țară, exact instituția care ancheta acțiuni ale SUA și Israel pierde un membru care ridica probleme incomode. Coincidență sau plan bine orchestrat?

Ce s-a întâmplat, oficial

Departamentul de Stat american a salutat retragerea Venezuelei printr-o postare pe X, descriind-o drept un „parteneriat” în efortul american de a „dezmembra ICC-ul, corupt și lipsit de valoare”. Comunicatul american menționează explicit ancheta CPI privind fostul președinte Nicolas Maduro — abandonat, spun americanii, fără niciun rezultat, deși Maduro a fost răpit din Venezuela în timpul unui asalt militar american în ianuarie 2026.

„ICC-ul și-a irosit în schimb resursele anchetând și acuzând persoane din țări care au sisteme judiciare competente și independente și care nu s-au supus niciodată jurisdicției curții”, se arată în declarația State Department. Textul continuă acuzând curtea de „depășire flagrantă a atribuțiilor, părtinire politică și aplicare selectivă”, concluzionând că instituția „nu este nici credibilă, nici independentă, nici legitimă” și cerând tuturor statelor membre să se retragă din Statutul de la Roma.

Ministrul de Externe venezuelean confirmă retragerea

Vineri, ministrul de Externe al Venezuelei, Felix Plasencia, a anunțat că guvernul a notificat ONU cu privire la decizia „irevocabilă” de a părăsi curtea, invocând „părtinirea geografică” a instituției față de statele din sudul global. Mișcarea confirmă o aliniere tot mai strânsă a noii conduceri de la Caracas la politicile Washingtonului — la doar o săptămână după ce secretarul de stat Marco Rubio promisese „un răspuns la nivelul întregului guvern american pentru a dezactiva sistematic” tribunalul de la Haga.

Netanyahu intră în scenă

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că a discutat cu Rubio, care i-ar fi reconfirmat intenția Washingtonului de a acționa „ferm” împotriva CPI. Într-o declarație publică, Netanyahu a susținut că instanța „pune în pericol justiția în întreaga lume” și „amenință dreptul statelor democratice și suverane de a-și exercita suveranitatea”, adăugând că aceasta încearcă să subordoneze securitatea națională a acestor state „deciziilor unei clici corupte de la Haga”.

Ce nu se menționează explicit în aceste declarații publice: dezvoltarea vine imediat după ce statele membre ale CPI au votat vineri destituirea procurorului-șef Karim Khan, în urma unor acuzații de conduită necorespunzătoare — un procuror care semnase mandatele de arestare pentru Netanyahu și fostul ministru al Apărării, Yoav Gallant.

Context extins: un tipar american repetitiv

Administrația Trump a încercat în mod repetat să submineze curtea internațională, impunând sancțiuni procurorilor implicați în anchetarea acțiunilor militarilor americani și israelieni. Într-un ordin executiv semnat anul trecut, Trump a scris că CPI „s-a angajat în acțiuni ilegitime și nefondate care vizează America și aliatul nostru apropiat, Israel”, citând mandatele de arestare emise în noiembrie pentru Netanyahu și Gallant.

Cine beneficiază, la final de zi, de dezmembrarea unei instituții menite să judece crime de război și abuzuri de putere indiferent de naționalitate? Cronologia — răpirea unui șef de stat, instalarea unui guvern aliniat, retragerea imediată din CPI, destituirea procurorului-șef, presiuni coordonate din partea SUA și Israel — ridică mai multe întrebări decât rezolvă. Nu e nevoie de teorii exotice pentru a observa că toate aceste evenimente converg spre același rezultat: slăbirea singurei instanțe internaționale capabile să tragă la răspundere puteri mari, indiferent de alianțe.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)