Golful în flăcări: a 6-a noapte de atacuri SUA-Iran, cine plătește?
economie libera

Golful în flăcări: a 6-a noapte de atacuri SUA-Iran, cine plătește?

C
7 min de citit

eea ce Pentagonul prezintă drept „o nouă etapă de degradare a capacităților militare iraniene” ascunde de fapt un tipar mult mai vechi: de fiecare dată când conflictul din Golf pare să se stingă, un nou val de atacuri îl reaprinde exact în momentul în care piețele petroliere și opinia publică încep să se relaxeze. Coincidență de calendar sau strategie de menținere a tensiunii? Faptele, cel puțin, sunt cunoscute.

În noaptea de joi spre vineri, Bahrainul și, posibil, Qatarul au fost ținta unor atacuri iraniene descrise drept „cele mai grele” de la începutul acestei runde de ostilități. Ministerul Apărării din Qatar a confirmat printr-un comunicat că forțele sale armate au interceptat un atac cu rachetă îndreptat către teritoriul qatarez. Pe rețelele sociale au circulat filmări neverificate care arată o baterie Patriot a coaliției respingând un raid balistic iranian asupra Bahrainului, precum și imagini ale unui posibil impact de rachetă în același regat din Golf.

A șasea noapte consecutivă de bombardamente americane

La ora 14:00 (ora Washingtonului), forțele SUA au început un nou val de lovituri asupra Iranului — al șaselea în tot atâtea nopți consecutive. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat pe platforma X că scopul este „degradarea în continuare a capacităților militare iraniene”. Loviturile de joi par concentrate mai la nord în Iran, la scurt timp după ce armata americană a anunțat că a întors forțat, cu rachete Hellfire, un tanc petrolier acuzat că încerca să eludeze blocada navală impusă porturilor iraniene.

În aceeași perioadă, Kuweitul a raportat lovituri iraniene asupra unor „facilități vitale”, cu pagube materiale confirmate — informație transmisă de agenția Reuters, care citează Ministerul Apărării kuweitian. Armata kuweitiană a precizat într-un comunicat că exploziile auzite provin din sistemele de apărare antiaeriană care interceptează atacurile ostile, condamnând ceea ce a numit „agresiunea păcătoasă iraniană”. Ambasada SUA din Bagdad a emis, la rândul ei, o alertă pentru cetățenii americani din Irak, după un atac cu drone asupra orașului Erbil, produs miercuri. Dubaiul a mers și mai departe, avertizând cu „măsuri necesare” împotriva oricărei publicații media care ar difuza „știri false” — după ce Reuters relatase sunete de explozii chiar în centrul financiar al emiratului. Ce nu se explică oficial este de ce un centru financiar global de importanța Dubaiului preferă să gestioneze narativul prin amenințări media, în loc de clarificări factuale directe.

Strâmtoarea Hormuz — „linia roșie de netrecut”

Armata iraniană nu dă niciun semn de retragere din poziția sa privind controlul asupra Strâmtorii Hormuz, pe care a declarat-o din nou „o linie roșie de netrecut” pe care o va impune cu forța. Colonelul Ibrahim Zolfaghari, din cadrul Comandamentului Comun Khatam Al-Anbiya, a transmis un mesaj sec: „Sub nicio formă și în niciun caz nu vom permite Americii, ca țară străină și din afara regiunii, să intervină în Strâmtoarea Hormuz. Aceasta este o linie de netăgăduit a Iranului” — completat cu formula „infrastructură pentru infrastructură”.

Miercuri, președintele Trump avertizase că, dacă Iranul nu revine la masa negocierilor și nu renunță la controlul asupra Hormuzului, până săptămâna următoare loviturile americane se vor extinde către infrastructura civilă și energetică, inclusiv poduri. Teheranul a răspuns cu o contra-amenințare directă: va distruge „toată infrastructura din întreaga regiune” dacă Trump pune în aplicare acest plan.

Există deja semne că amenințarea iraniană nu este doar retorică. Potrivit Reuters, Irakul a suspendat temporar încărcările de petrol la toate terminalele sale joi, după ce o dronă a lovit un tanc petrolier la terminalul din Basra — încărcările au fost reluate ulterior. Nu este clar cine a lansat drona: direct Iranul sau grupări paramilitare irakiene aliate Teheranului. Oficialul irakian Ali Nazar a minimalizat incidentul: „Nu vizează Terminalul Petrolier Basra. Ținta este alt loc. Încărcarea se face în ritm normal, în funcție de disponibilitatea navelor.” Un purtător de cuvânt al Ministerului Petrolului a confirmat că încărcările continuă la porturile din sudul țării și că ministerul investighează incidentul.

Spitalul de oncologie evacuat — acuzații de „atac barbar”

Oficialii iranieni acuză Washingtonul de noi crime de război, după ce un spital de oncologie din sud-vestul Iranului a fost forțat să se evacueze din cauza bombardamentelor intense din zonă. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a scris pe X: „Acest atac barbar — care amintește de atrocitățile Israelului împotriva unităților medicale — a provocat suferință severă și anxietate copiilor internați.” Potrivit lui Baghaei, 211 pacienți aflați sub chimioterapie au trebuit evacuați miercuri. Partea americană nu a oferit, până acum, niciun răspuns public la aceste acuzații.

Potrivit oficialilor iranieni, atacurile de până acum au ucis peste 35 de persoane și au rănit peste 300, într-un război care se apropie de o săptămână întreagă de raiduri aeriene reînnoite ale SUA. În ultimele 24 de ore anterioare, armata americană a raportat un nou val de lovituri asupra Iranului, cu explozii semnalate pe insula Qeshm, la Bandar Abbas și Chabahar, în timp ce Iranul a revendicat atacuri de represalii asupra unor obiective americane din Kuweit, Bahrain și Iordania. Postul CNN, citând televiziunea de stat iraniană IRIB, a relatat trei explozii auzite joi seară în vestul orașului Bandar Abbas.

Cine plătește, de fapt, factura acestui război de uzură?

Dincolo de schimbul zilnic de lovituri, cifrele din transportul maritim global spun o poveste separată — și poate mai relevantă pentru buzunarul fiecăruia dintre noi. Conform datelor Kpler, doar 13 nave comerciale au tranzitat Strâmtoarea Hormuz miercuri — opt ieșind din Golful Persic și cinci intrând. Dintre acestea, o singură navă, un vrachier care intra în Golf, a folosit ruta aprobată de SUA pentru trecere sigură, pe lângă coasta Omanului. Între timp, Iranul se laudă că numeroase companii și țări au cerut deja negocieri directe cu Teheranul pentru condiții proprii de trecere — un detaliu care ridică întrebarea firească: cine controlează, de fapt, comerțul mondial de energie în acest moment?

Analistul Javier Blas a remarcat într-o coloană citată pe larg că Iranul „va câștiga unele bătălii pe termen scurt pentru Strâmtoarea Hormuz, punându-l pe Trump într-o poziție dificilă, dar capacitatea sa de a ține ostatică economia globală se va diminua pe măsură ce conductele alternative se înmulțesc — iar oficialii iranieni știu asta”. Cu alte cuvinte: jocul de-a răbdarea are un ceas care ticăie pentru ambele tabere, dar nu în același ritm.

Economiștii de la CIC, printre care Anne-Lise Cornen, au sintetizat miza reală pentru Casa Albă: „Provocarea pentru Donald Trump va fi să prevină o nouă creștere a presiunilor inflaționiste și efectele lor dăunătoare asupra economiei, într-un moment în care situația începuse să se amelioreze în iunie.” Este exact tipul de detaliu tehnic, aparent secundar, care explică de fapt mult mai mult decât comunicatele militare zilnice — pentru că, indiferent de cine „câștigă” în Golf, facturile la energie ajung, cu întârziere, în toată lumea, inclusiv în Europa, unde volatilitatea prețurilor la carburanți s-a resimțit deja acut în lunile anterioare ale acestui conflict.

Un ultim detaliu care nu trebuie trecut cu vederea: revenirea purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, după concediul de maternitate, s-a produs chiar în ziua acestei escaladări — cu un briefing aproape identic celui susținut înainte de plecarea sa. „Iranul continuă să vorbească foarte mult cu Statele Unite și să își exprime dorința de a ajunge la o înțelegere cu noi, pentru că suferă lovituri devastatoare din partea armatei noastre”, a declarat Leavitt, adăugând referiri la memorandumul de înțelegere semnat anterior de Teheran. Continuitatea perfectă a mesajului, la șase luni distanță, este poate cea mai puțin surprinzătoare coincidență din tot acest tablou.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)

Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.