Fermierii, în vizorul legii: cine scrie de fapt regulile?

inisterul Mediului a pus recent în dezbatere un proiect de lege care înăsprește dramatic pedepsele pentru infracțiunile de mediu — iar ceea ce se prezintă oficial drept o simplă aliniere la normele europene ascunde, la o privire mai atentă, o schimbare de paradigmă care îi transformă pe agricultori din beneficiari ai politicilor agricole în potențiali infractori pasibili de închisoare.

Potrivit informațiilor disponibile, noul act normativ vine ca răspuns la cerințele legislației europene privind protecția mediului, dar particularitatea sa constă în faptul că extinde explicit aria de aplicare și asupra fermierilor. Concret, agricultorii care încalcă anumite prevederi ar putea risca nu doar amenzi, ci pedepse privative de libertate — o premieră în abordarea românească a sectorului agricol, tradițional tratat cu mănuși de către legiuitor din considerente electorale și de securitate alimentară.

Ce nu se spune în comunicatul oficial

Documentul publicat de minister nu detaliază în mod transparent, cel puțin nu în forma prezentată publicului larg, care sunt exact faptele care ar putea atrage răspunderea penală și care este granița dintre o abatere administrativă obișnuită — gestionarea deșeurilor agricole, utilizarea îngrășămintelor, arderea miriștilor — și o infracțiune propriu-zisă. Această lipsă de claritate nu este întâmplătoare, spun cei care urmăresc de ani de zile modul în care se scriu actele normative la Palatul Victoria: cu cât mai vagă e definiția faptei, cu atât mai discreționară devine aplicarea legii.

Cine beneficiază de o asemenea ambiguitate? Nu neapărat statul român, ci mai degrabă un cadru european tot mai centralizat, în care presiunea de a demonstra Bruxelles-ului conformitate cu directivele de mediu se traduce, la nivel național, prin sancțiuni tot mai dure aplicate celor mai vulnerabili actori din lanțul alimentar — micii și mijlocii fermieri, nu marile corporații agro-industriale care dispun de departamente juridice și de conformitate.

Context mai larg: agricultura românească, între austeritate și presiune normativă

Proiectul de lege apare într-un moment în care sectorul agricol românesc este oricum sub presiune financiară considerabilă, în plin context de austeritate economică și instabilitate guvernamentală. Coincidență sau nu, înăsprirea răspunderii penale pentru fermieri vine tocmai când România se confruntă cu inflație alimentară printre cele mai mari din Uniunea Europeană, iar puterea de cumpărare a populației este în scădere accentuată. Cronologia ridică o întrebare firească: are sens să sufoci juridic exact sectorul care ar trebui susținut pentru a asigura securitatea alimentară internă, într-un moment de criză economică prelungită?

Nu este exclus ca proiectul să răspundă unor angajamente reale asumate față de instituțiile europene privind reducerea poluării agricole — un obiectiv legitim în sine. Însă modul netransparent în care se comunică prevederile concrete, faptul că publicul nu are acces facil la textul integral și la faptele exact incriminate, alimentează suspiciunea că legea ar putea deveni un instrument de presiune selectivă, mai degrabă decât un mecanism corect și predictibil de protecție a mediului.

Rămâne de văzut, pe măsură ce proiectul avansează prin procesul legislativ, dacă vor fi clarificate faptele exacte pentru care fermierii ar putea fi trași la răspundere penală — și, la fel de important, cine va monitoriza aplicarea acestor prevederi, pentru a se asigura că legea nu se transformă într-un instrument aplicat inegal, în funcție de mărimea exploatației sau de conexiunile politice ale celor vizați.

Sursă: OrtodoxINFO (ortodoxinfo.ro)