Meta și algoritmul concedierilor: ce nu se spune despre proces

Douăzeci și șase de angajați ai Meta au dat în judecată gigantul tehnologic, acuzându-l că a folosit sisteme bazate pe inteligență artificială pentru a decide cine își pierde locul de muncă — iar ceea ce compania prezintă public drept „decizii umane, luate responsabil” ar putea ascunde, de fapt, un mecanism opac de selecție care a lovit tocmai categoriile cele mai vulnerabile: angajați bolnavi, gravide, persoane cu dizabilități sau cu responsabilități de îngrijire familială.

Procesul a fost depus luni la o instanță federală din Oakland, California. Angajații, care apar în dosar sub anonimat, susțin că Meta a luat în calcul, atunci când a decis ce posturi să elimine, factori precum scorurile de productivitate și modul în care angajații foloseau instrumentele de inteligență artificială puse la dispoziție de companie. Potrivit plângerii, această metodă i-a penalizat exact pe cei a căror activitate înregistrată a scăzut din cauza concediilor medicale sau a obligațiilor de îngrijire a unor rude.

Cronologia care ridică semne de întrebare

Reclamanții au fost anunțați în luna mai că raporturile lor de muncă urmează să înceteze începând cu 22 iulie. Ei cer instanței să suspende temporar concedierile, cât timp acuzațiile de discriminare și represalii sunt analizate prin arbitraj individual — o procedură care, notabil, se desfășoară departe de ochii publicului.

Meta a respins ferm acuzațiile. „Deciziile de management al forței de muncă și organizaționale au fost și sunt luate de oameni, nu de AI”, a declarat marți un purtător de cuvânt al companiei, adăugând că plângerea nu are temei. Rămâne de văzut, însă, cine va convinge un judecător: declarația oficială sau datele tehnice pe care reclamanții spun că le au.

Cazul ar putea fi primul proces intentat unui mare angajator american care contestă direct folosirea inteligenței artificiale în selecția angajaților pentru concediere — un precedent care, dacă va fi câștigat, ar putea schimba felul în care companiile din întreaga lume își justifică restructurările „algoritmice”.

Sistemele care ar fi decis cine pleacă

Potrivit documentelor depuse la instanță, Meta ar fi folosit mai multe sisteme asistate de AI pentru a evalua și clasifica angajații în vederea concedierii. Printre acestea s-ar număra: „Metamate” — un asistent intern bazat pe un model lingvistic de mari dimensiuni; un așa-numit „al doilea creier”, antrenat pe baza comunicărilor și documentelor angajaților; și un scor de productivitate calculat prin analiza activității de tastatură, a conținutului de pe ecran, a e-mailurilor și a istoricului de navigare.

Cu alte cuvinte, un sistem care urmărea aproape fiecare mișcare digitală a angajatului — și care, susțin reclamanții, a transformat automat o pauză medicală sau o zi liberă pentru îngrijirea unui părinte bolnav într-un motiv de eliminare de pe listă. Reclamanții acuză Meta de încălcarea legilor federale și statale care interzic discriminarea și represaliile la locul de muncă.

Un alt detaliu, trecut cu vederea în relatările inițiale despre caz: plângerea susține că Meta nu și-a evaluat sistemele de AI pentru posibile prejudecăți discriminatorii, așa cum cer reglementările recent intrate în vigoare în California și New York City. Cine beneficiază de o companie care „uită” să facă acest tip de audit, tocmai când decizii de concediere în masă sunt pe masă? Întrebarea rămâne deschisă.

Angajații reclamanți provin din șase state americane, printre care California și New York, precum și din Districtul Columbia.

Context mai larg: valul de concedieri și cursa pentru AI

Meta a eliminat, în luna mai, aproximativ 10% din forța de muncă globală — aproape 8.000 de posturi — și, potrivit unor surse, luase în calcul reduceri suplimentare. Mark Zuckerberg a declarat ulterior că nu se așteaptă la noi concedieri la nivel de companie în acest an, o afirmație care sună liniștitor, dar care nu explică de ce restructurarea a coincis exact cu momentul în care Meta își extinde masiv investițiile în inteligență artificială și integrează agenți AI atât în produsele sale, cât și în operațiunile interne.

Coincidență sau nu, tiparul se repetă la scară largă în industria tehnologică: companii care investesc miliarde în automatizare, în timp ce reduc simultan personalul uman — folosind, culmea, aceleași instrumente AI pentru a decide cine anume devine „redundant”. Ceea ce nu se menționează în comunicatele oficiale este exact mecanismul intern prin care aceste decizii sunt luate, iar procesul de la Oakland ar putea fi prima ocazie în care un tribunal obligă o corporație uriașă să deschidă acea „cutie neagră”.

Pentru piața tehnologică din România — unde mii de specialiști lucrează pentru filiale sau parteneri ai marilor corporații americane, inclusiv companii din ecosistemul Meta — precedentul acestui proces nu este deloc o poveste îndepărtată. Dacă instanțele americane vor stabili că algoritmii de productivitate pot fi folosiți abuziv împotriva angajaților vulnerabili, întrebarea firească e cât de curând vor apărea practici similare, nereglementate încă, și pe piața muncii europeană.

Sursă: ZeroHedge News (zerohedge.com)