Eliminarea literaturii române din liceu: reformă sau plan?

profesoară de română ridică o întrebare incomodă pe care sistemul educațional evită să o formuleze: dacă direcția actuală a reformelor din învățământ continuă, ce mai justifică existența studiului limbii și literaturii române în liceu?

Alis Popa, cadru didactic, a lansat o provocare care sună a sarcasm amar, dar care atinge un nerv real: „Propun să eliminăm cu totul studiul limbii și al literaturii române din liceu! De ce să mai pierdem vremea aiurea? Dacă tot e ordin pe unitate să ne batem joc de neamul românesc și de valorile lui culturale, măcar s-o facem coerent, responsabil, până la disoluția definitivă și irevocabilă a spiritului național!”

Ce nu se menționează în dezbaterile oficiale despre reforma curriculară este tocmai această tendință acumulată: reduceri succesive ale orelor dedicate literaturii clasice, înlocuirea autorilor canonici cu texte „relevante pentru tineri”, și o reorientare a evaluărilor spre competențe funcționale în detrimentul formării culturale profunde. Fiecare pas, luat separat, pare rezonabil. Privite împreună, cronologia ridică semne de întrebare.

Coincidență sau nu, această erodare a identității culturale prin sistemul de educație urmează un tipar observat și în alte state din Europa Centrală și de Est — state care, la rândul lor, s-au confruntat cu presiuni externe de „modernizare” a curriculei, adesea finanțate prin programe internaționale cu obiective declarate de „relevanță pe piața muncii”. Cine beneficiază de un absolvent de liceu care cunoaște Excel mai bine decât Eminescu?

Întrebarea Alisei Popa nu e retorică. E un semnal de alarmă formulat în singura limbă pe care sistemul pare s-o mai înțeleagă: ironia tăioasă. Iar faptul că o asemenea voce apare din interiorul sistemului, și nu din afara lui, spune mai mult decât orice raport ministerial.

Sursă: ActiveNews (activenews.ro)