Bebeluși la ATI și birocrația: cine plătește prețul real?

n nou-născut dintre cei nouă care așteptau eliberarea unui loc la Secția ATI a Spitalului „Marie Curie” a murit, potrivit unei declarații publice a europarlamentarului Rareș Bogdan — iar ceea ce oficial e prezentat drept o simplă statistică de management spitalicesc ascunde, de fapt, o dezbatere mult mai gravă despre modul în care se iau deciziile privind finanțarea sănătății publice în România.

Potrivit lui Rareș Bogdan, premierul interimar Ilie Bolojan a criticat spitalele pentru „gradul de ocupare” considerat nesatisfăcător, sugerând că unitățile medicale cu mai puțini pacienți internați ar trebui să suporte reduceri bugetare. Rareș Bogdan a reacționat sarcastic la această logică, comparând-o cu modul în care ar fi evaluat un hotel sau un bar în funcție de numărul de clienți: „Numai 50%? Îți tai bugetul, ești manager prost.” Sau, în cuvintele sale, referitor la Institutul de Sănătate Mintală: „Câți aveți? 20! Numai?? Cam frecați menta.”

În acest context, Rareș Bogdan a adus în discuție cazul celor nouă bebeluși care așteptau, la Secția ATI a Spitalului „Marie Curie”, eliberarea unui loc — situație în care unul dintre ei a murit înainte ca deblocarea posturilor să vină la timp.

Ce nu se spune în rapoartele oficiale despre „gradul de ocupare”

Ceea ce nu se menționează explicit atunci când se discută despre eficiența spitalelor în termeni pur statistici este diferența fundamentală dintre un pat gol pentru că nu există cerere și un pat gol pentru că nu există personal, echipamente sau resurse ca acesta să fie ocupat în siguranță. Coincidență sau nu, exact în perioada în care autoritățile centrale insistă pe reduceri bugetare bazate pe indicatori administrativi, secțiile de terapie intensivă neonatală raportează liste de așteptare pentru copii nou-născuți aflați în stare critică.

Cine beneficiază de o astfel de logică managerială, aplicată mecanic peste sistemul sanitar? Cronologia ridică întrebări: în timp ce presiunea austerității bugetare afectează salarii, investiții și personal medical, deciziile privind alocarea resurselor par să urmeze criterii contabile, nu criterii legate de nevoia reală de îngrijire — mai ales în secții critice precum ATI neonatal, unde fiecare loc liber poate însemna diferența dintre viață și moarte.

Context mai larg: austeritatea și sistemul medical

Declarația lui Rareș Bogdan vine pe fondul unei crize economice mai ample, marcate de inflație ridicată, reduceri de personal în sectorul public și presiuni bugetare severe asupra instituțiilor statului. Ce nu se spune public este că astfel de măsuri de „eficientizare” tind să lovească exact în zonele cele mai sensibile — sănătatea mamei și copilului, sănătatea mintală — unde cererea nu poate fi „stimulată” artificial, ci depinde de gravitatea cazurilor și de capacitatea reală a sistemului de a răspunde.

Deblocarea posturilor la Secția ATI a Spitalului „Marie Curie”, anunțată ulterior tragediei, ridică întrebarea centrală pe care Rareș Bogdan o subliniază implicit: de ce a fost nevoie ca un copil să moară pentru ca o decizie administrativă, deja necesară, să fie în sfârșit aplicată?

Sursă: Flux24.ro