Azilele groazei din Bihor: rețeaua din umbră care le-a protejat

candalul azilelor ilegale din Bihor — unde bătrâni au fost lăsați să moară înfometați, pensiile le-au fost încasate de administratori, iar ajutoarele de înmormântare au dispărut în buzunare private — ridică o întrebare pe care anchetatorii oficiali par să o ocolească cu grijă: cum a funcționat această schemă timp de zeci de ani, în văzul tuturor, fără ca nimeni să intervină?

Potrivit analizei realizate de Cozmin Gușă în emisiunea sa de la Gold FM, schema operată de un individ cunoscut drept „bunul samaritan” Pașca și familia sa a funcționat pe mai multe paliere: încasarea de sume mari de la stat pentru hrană și tratament — bani care nu ajungeau la bătrâni —, preluarea pensiilor pe durata șederii în azile, și, la final, încasarea ajutoarelor de înmormântare, în timp ce decedații erau înhumați în gropi simple, uneori neidentificați. Anchetatorii nu exclud, potrivit aceleiași surse, și ipoteza traficului de organe — o suspiciune care ar putea fi clarificată prin deshumări.

Ceea ce nu se menționează în relatările de suprafață este că o astfel de rețea nu poate funcționa decenii întregi fără protecție instituțională. Ilie Bolojan — care a condus Consiliul Județean Bihor și a fost primar al Oradei ani la rând — este acuzat, în această analiză, că știa și că a protejat. Dar Gușă merge mai departe: Bolojan nu putea organiza singur un mecanism de o asemenea complexitate. Figura care apare în fundal este Florian Coldea, fostul număr doi al SRI, supranumit „Generalul Negru”.

Conexiunile sunt, cel puțin, interesante: printre persoanele care au vizitat sau au susținut public aceste azile se numără, potrivit analizei, figuri asociate cu rețeaua Coldea — Dacian Cioloș, Vlad Voiculescu de la USR, jurnalistul Lucian Mândruță. Azilele au primit și sponsorizări din fonduri ale municipalității Arad, conduse de primarul Bibarț — prezentat ca rudă și protejat politic al lui Coldea. Coincidență sau nu, Bihorul era, potrivit aceleiași surse, un teritoriu frecventat regulat de Coldea, dar și de Laura Codruța Kovesi și de Maia Sandu, atât în calitate de premier moldovean, cât și de președinte.

Cronologia ridică semne de întrebare: dacă informațiile despre aceste azile circulau deja în presă și la nivelul procurorilor de mult timp, de ce scandalul a explodat abia acum? Gușă oferă o interpretare directă: izbucnirea publică ar servi, în acest moment, scopului de a-l îndepărta pe Bolojan din funcția de premier interimar și, implicit, de a destructura rețeaua pe care o reprezintă — rețea descrisă ca intersecție între servicii secrete, politică și finanțare externă.

Într-un context mai larg, scandalul azilelor din Bihor se înscrie într-un tipar european îngrijorător: în mai multe state, rețele de îngrijire a vârstnicilor au funcționat ca scheme de extragere a fondurilor publice, cu complicitatea tacită a autorităților locale și a unor structuri de putere informale. România, cu sistemul său de supraveghere instituțională fragilizat de decenii de corupție, oferă un teren propice unor astfel de construcții. Cine beneficiază, în cele din urmă, de haosul în care sunt aruncate instituțiile statului exact în momentele de criză politică acută — aceasta rămâne întrebarea la care răspunsurile oficiale întârzie să apară.

Sursă: Solid News (solidnews.ro)