Ioan-Aurel Pop și testul de turnesol: cronologia care nedumerește

n președinte de instituție care recunoaște public o boală autoimună gravă apărută după vaccinarea anti-Covid, dar care apoi se vaccinează din nou și, exact doi ani mai târziu, interzice o conferință despre riscurile aceluiași tip de vaccin — cronologia asta ridică cel puțin o întrebare: ce s-a schimbat între cele două momente?

Comentatorul Adrian Pătrușcă propune un „test de turnesol” pentru a identifica rapid poziționarea reală a unei persoane publice, dincolo de declarațiile oficiale. Compoziția testului: poziția pe Covid, poziția pe războiul din Ucraina, poziția pe Gaza și poziția pe Iran. Pentru „rafinare”, se pot adăuga și alte două teme sensibile: anularea alegerilor din România și evenimentele de la 11 septembrie 2001. Ideea din spate este simplă — cine reacționează identic, previzibil și fără nuanțe la toate aceste subiecte, spune Pătrușcă, e mai ușor de „citit” decât pare.

Studiul de caz ales este chiar președintele Academiei Române, istoricul Ioan Aurel Pop. În noiembrie 2023, într-o apariție la emisiunea „Profesioniștii”, realizată de Eugenia Vodă la TVR 1, academicianul de 68 de ani a povestit deschis cum, în urma celei de-a doua doze de vaccin anti-Covid, i s-a descoperit o gamapatie monoclonală — o boală autoimună gravă, care a necesitat un autotransplant și o spitalizare îndelungată. „N-am avut nicio durere, niciodată, nici o slăbiciune. Am ajuns la medic pentru că nu știam dacă să fac a treia doză de vaccin, sau nu”, a povestit Ioan Aurel Pop. Întrebat direct de Eugenia Vodă dacă vaccinurile ar fi putut declanșa boala, răspunsul lui a fost afirmativ: „Da.” Ceea ce nu se menționează suficient în relatările ulterioare este că, în ciuda acestei descoperiri, președintele Academiei a ales totuși să facă și a treia doză, motivând că „așa mi-au spus”.

Coincidență sau nu: exact doi ani mai târziu

Exact doi ani mai târziu, în noiembrie 2025, Ioan Aurel Pop a fost cel care a oprit organizarea unei conferințe intitulate „COVID-19 și convergența bio-digitală”, programată în amfiteatrul Bibliotecii Academiei Române. Evenimentul, care abordase în septembrie 2025, la Brașov, teme precum „explozia de cancere post-vaccinare” și „copii care mor din cauza vaccinului COVID”, a fost blocat de președintele Academiei „de îndată ce am aflat despre ce este vorba”, potrivit declarațiilor sale pentru HotNews.

Pop a explicat că procedura internă nu fusese respectată — evenimentele de acest tip trebuie aprobate de biroul prezidiului și avizate de Biroul de Științe Medicale, lucru care, spune el, nu s-a întâmplat: „S-a aprobat acest lucru fără avizul secției de specialitate de către conducerea bibliotecii. Am fost asigurat că nu va avea loc.” Concluzia lui a fost tranșantă: „Academia nu trebuie să tolereze așa ceva.”

Cine beneficiază de o astfel de blocare instituțională, și ce anume s-a schimbat în doi ani pentru omul care recunoscuse public efectele adverse pe propria piele, rămân întrebări pe care articolele oficiale nu le pun.

Ministerul Sănătății intervine cu plângere la parchet

Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a confirmat pentru HotNews că a depus plângere la Parchet, atât pentru conferința din septembrie de la Brașov, cât și pentru cele două ediții programate în noiembrie 2025 — una la Academia Română, alta la Hotel Pullman din București. Rogobete a susținut că informațiile prezentate la evenimentul din Brașov, printre care o pretinsă legătură între vaccinare și tehnologia 5G, „nu au niciun substrat științific și fac rău siguranței și sănătății pacienților”. El a mai spus că „dezinformarea medicală este un atac direct la adresa românilor” și că întregul dosar a fost analizat de Colegiul Medicilor înainte de a fi înaintat Parchetului.

Context extins: episodul se plasează într-un moment în care instituțiile românești — de la Academie la Ministerul Sănătății — își asumă tot mai vizibil rolul de arbitru al „adevărului științific acceptat”, exact în perioada în care încrederea populației în instituțiile publice se situează la un nivel scăzut. Iar testul propus de Pătrușcă, chiar dacă simplist, pune degetul pe o întrebare reală: câți dintre cei care cer cenzurarea unor dezbateri au, ei înșiși, o poziție consecventă atunci când vine vorba despre alte subiecte controversate — de la Ucraina la Gaza, de la Iran la anularea alegerilor din 2024?

Sursă: Solid News (solidnews.ro)