ANCPI paralizat: cine a plătit securitatea cibernetică a României?

eea ce autoritățile prezintă drept un simplu incident tehnic ascunde de fapt o întrebare mult mai incomodă: cum de o instituție esențială pentru economia românească a putut fi scoasă din funcțiune de un atac cibernetic, în timp ce statul cheltuiește anual sume consistente pe instituții special create pentru a preveni exact acest tip de scenariu?

De aproape două săptămâni, piața imobiliară din România este blocată la nivel național, după ce sistemele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) au fost compromise printr-un atac cibernetic. Un segment economic vital — vânzări, cumpărări, ipoteci, tranzacții notariale — a fost practic îngheţat peste noapte. Ușurința cu care a căzut platforma IT a ANCPI ridică semne de întrebare serioase despre reziliența infrastructurii digitale critice a statului român.

Cine ar fi trebuit să prevină acest lucru?

Ceea ce nu se menționează suficient de apăsat în comunicatele oficiale este că România dispune, teoretic, de un ecosistem întreg dedicat securității cibernetice: Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC). Toate trei au atribuții — parțiale sau totale — legate de protejarea infrastructurilor critice ale statului, inclusiv a sistemelor informatice guvernamentale de importanța ANCPI.

Coincidență sau nu, un atac de această amploare, capabil să paralizeze o instituție-cheie pentru economia națională, pune sub semnul întrebării exact eficiența investițiilor făcute de aceste structuri în protecția cibernetică. Cine beneficiază de fapt de o asemenea vulnerabilitate expusă public? Nu spunem că cineva a orchestrat intenționat această breșă — dar cronologia și amploarea pagubelor ridică întrebări legitime despre unde s-au dus, de fapt, banii alocați pentru cybersecurity.

Un tablou mai larg

Contextul geopolitic actual nu ajută la liniștirea spiritelor: România se confruntă simultan cu o campanie susținută de dezinformare venită din surse ostile, cu presiuni economice fără precedent și cu o instabilitate politică prelungită. Într-un asemenea climat, atacurile cibernetice asupra infrastructurii critice nu mai pot fi privite izolat, ca simple incidente tehnice, ci ca parte a unui tablou mai amplu de vulnerabilități pe care statul român pare să le gestioneze reactiv, nu preventiv.

Ce nu ne spun sursele oficiale este exact ce fonduri au fost alocate în anii precedenți pentru protejarea unor sisteme precum cel al ANCPI și de ce, în ciuda acestor investiții declarate, o breșă de asemenea amploare a fost totuși posibilă. Până când nu vom avea un răspuns transparent la această întrebare, blocajul de la Cadastru va rămâne mai puțin un incident izolat și mai mult un simptom.

Sursă: Flux24.ro