32.000 de hectare de la stat: cine cere terenurile agricole ale României

notă confidențială, strecurată discret printre zecile de proiecte de acte normative discutate la ultima ședință de guvern, a scos la iveală o cerere care ridică serioase semne de întrebare despre viitorul agriculturii românești. Potrivit documentului ajuns în spațiul public, Comisia Europeană a solicitat României să dea în concesiune, pentru proiecte de energie regenerabilă, nu mai puțin de 32.000 de hectare de teren aflate în proprietatea Agenției Domeniilor Statului (ADS) — adică exact acele suprafețe pe care statul român le administrează, teoretic, în interesul fermierilor și al securității alimentare naționale.

Ministerul Agriculturii este instituția responsabilă cu gestionarea acestui dosar, însă informațiile disponibile public rămân, deocamdată, incomplete — iar modul în care nota a fost făcută publică, la grămadă cu alte documente administrative, nu este întâmplător pentru cei obișnuiți să citească printre rândurile birocrației europene. Cine beneficiază, de fapt, de o asemenea concesionare masivă de teren agricol către proiecte energetice? Fermierii care lucrează efectiv pământul, sau marile companii de energie regenerabilă care au nevoie de suprafețe vaste, ieftine și, mai ales, disponibile rapid?

Context extins: presiunea Bruxelles-ului pe agricultura românească

Solicitarea nu apare izolat. România se confruntă de ani buni cu presiuni tot mai mari din partea Comisiei Europene pentru a-și adapta politicile agricole la obiectivele Pactului Verde European și la tranziția energetică — un proces în care terenurile arabile devin, tot mai des, monedă de schimb pentru capacități de producție a energiei din surse regenerabile. Ceea ce nu se menționează în rapoartele oficiale este dacă această concesionare afectează suprafețe cultivate activ sau doar terenuri neexploatate, și nici care sunt companiile care ar urma să beneficieze de contractele de concesiune.

Cronologia ridică întrebări legitime: de ce o decizie cu un asemenea impact potențial asupra suveranității alimentare a fost prezentată în forma unei note confidențiale, și nu printr-o dezbatere publică transparentă, așa cum ar fi normal pentru orice decizie care privește patrimoniul funciar administrat de ADS? România este, în mod repetat, prezentată în statisticile europene ca având un potențial agricol enorm, dar subexploatat — iar o cedare de zeci de mii de hectare către alte scopuri decât producția alimentară nu face decât să adâncească această contradicție.

Ce urmează

Deocamdată, Ministerul Agriculturii nu a oferit clarificări publice ample cu privire la termenii exacți ai acestei concesionări, la calendarul aplicării sau la criteriile de selecție a terenurilor vizate. Rămâne de văzut dacă societatea civilă și organizațiile de fermieri vor avea acces la detaliile complete ale notei sau dacă subiectul va rămâne, ca de atâtea ori până acum, îngropat sub avalanșa de acte normative discutate „la pachet” în ședințele de guvern.

Sursă: OrtodoxINFO (ortodoxinfo.ro)