Tomac la Cotroceni: ce nu vi se spune despre noua garnitură

ugen Tomac, desemnat premier de Nicușor Dan după prăbușirea guvernului Bolojan, vine cu o echipă de tehnocrați și oameni fără carnet de partid — pe hârtie. Ceea ce oficialii nu menționează: românii nu mai reacționează la aceste schimbări, iar indiferența publică față de politică a atins un nivel fără precedent după 2019. Coincidență sau semn că încrederea în sistem s-a erodat definitiv?

În emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă la Radio Gold FM, jurnalistul Liviu Man a analizat componența viitorului Guvern Tomac — încă neoficial, circulând doar „pe surse” — și a pus sub lupă o realitate pe care presa mainstream o evită: românii și-au pierdut total interesul pentru schimbările politice. Oameni care acum câțiva ani urmăreau fiecare mișcare din Parlament sunt astăzi concentrați exclusiv pe supraviețuirea familiei și pe problemele personale.

„Schimbarea guvernului ar trebui să fie un motiv de bucurie”, remarcă Man. „Pleacă Bolojan, vine o garnitură executivă teoretic formată din tehnocrați. Dar în societate nu există nicio emulație, nicio reacție. Românii au devenit inactivi și indiferenți după atâtea dezamăgiri în lanț.” Ce nu se spune: această apatie nu e accidentală — e rezultatul unei secvențe planificate de guvernări dezastruoase care au golit bugetul și au multiplicat datoria externă.

Dependența de împrumuturi: moștenirea Iohannis pe care nimeni nu o numește pe nume

Din 2019, în timpul guvernărilor Iohannis, România și-a multiplicat datoria externă până la un nivel critic. Astăzi, țara este total dependentă de împrumuturile externe — un fapt recunoscut oficial, dar niciodată legat public de responsabilitatea fostului președinte. Klaus Werner Iohannis nu mai este deranjat de nimeni, nu mai este tras la răspundere pentru crizele pe care le-a generat. Cronologia ridică întrebări: cine a beneficiat de această dependență financiară? Cui i-a folosit transformarea României într-un stat-client al creditorilor externi?

Guvernul Cioloș — „Guvernul Meu” original — a adus la putere, potrivit lui Man, „tehnocrați inventați, amatori”. Guvernarea Bolojan a fost formată din „oameni odioși, profesional și moral”. Acum, Eugen Tomac — personaj politic „proaspăt scos din cripta băsismului”, cum îl numește jurnalistul — este desemnat să conducă următoarea etapă. Coincidență sau continuitate?

Lista „pe surse”: cine intră în noul cabinet și ce nu se verifică

Eugen Tomac nu a anunțat o listă definitivă, dar presa a vehiculat următoarele nume, fără a le verifica conexiunile sau istoricul profesional:

Ministerul de Externe: Luca Niculescu. Apărare: Mihnea Motoc. Educație: Sorin Costreie, consilier prezidențial. Ministerul Muncii: Valentina Robu sau Lavinia Niculescu. Finanțe: Bogdan Drăgoi sau Șerban Matei. Sănătate: Cătălin Cîrstoiu (manager Spitalul Universitar) sau Ștefan Busnatu. Dezvoltare Regională: Vladimir Ionaș (sociolog, care ar fi acceptat deja propunerea, potrivit unor surse oficiale) sau Ștefan Țigănaș. Investiții și Proiecte Europene: ar putea rămâne Dragoș Pîslaru. Justiție: Cosmin Filatov. Cultură: Adrian Papahagi. Agricultură: Nicolae Istudor. Transporturi: Ionuț Mașala, actual director general adjunct economic la CNAIR. Energie: Sorin Elisei. Mediu: Teodor Dulceață, finul Noricăi Nicolai, actual secretar general adjunct în minister. Vicepremier: Radu Burnete, consilier prezidențial.

Ce nu se discută public: câți dintre acești „tehnocrați” au fost parte din structurile care au generat criza actuală? Câți au legături directe cu rețelele de influență din perioada Băsescu-Iohannis? Și de ce presa mainstream nu verifică aceste conexiuni înainte să prezinte lista ca pe o „reînnoire”?

Indiferența ca armă: când poporul nu mai reacționează, cine câștigă?

Liviu Man remarcă un fenomen ignorat de analiștii oficiali: românii nu mai sunt interesați de politică. După valul de proteste din 2017-2019, după anularea alegerilor din 2024, după austeritatea Bolojan, societatea a intrat într-o stare de retragere. Oamenii se concentrează pe supraviețuire, nu pe schimbarea sistemului. Ceea ce oficialii prezintă ca „maturizare” sau „normalizare” este, de fapt, epuizare civică deliberat indusă.

Emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă, poate fi urmărită de luni până joi pe Radio Gold FM, începând cu ora 13:00. Înregistrarea integrală este disponibilă pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România și pe platforma goldtv.ro.