Scenariul Nazare: cum serviciile secrete rescriu guvernarea

n timp ce toate privirile sunt îndreptate spre criza guvernamentală și scandalul UDMR-Nicușor Dan, jurnalistul Bogdan Comaroni dezvăluie în emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă” (Radio Gold FM) un plan paralel care ar putea redefini complet tabla politică: Alexandru Nazare, actualul ministru al Finanțelor, ca variantă-surpriză de premier, susținută de o coaliție PSD-PNL-UDMR cu voturile AUR — și totul fără USR. Ceea ce oficialii prezintă drept „negocieri normale” ascunde, de fapt, o răscoală din interiorul serviciilor secrete împotriva Cotroceniului și o luptă pentru controlul SRI pe care Nicușor Dan riscă să o piardă.

Comaroni a detaliat cum AUR-ul, principalul partid de opoziție, este astăzi împărțit în două tabere cu viziuni contradictorii. Prima, coagulată în jurul lui Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR), pune pe primul loc suspendarea președintelui Nicușor Dan — o inițiativă sprijinită, ironic, și de USR. A doua tabără, care capătă din ce în ce mai multă greutate, s-a cristalizat în jurul lui Mohammad Murad, lider AUR care propune eliminarea lui Ilie Bolojan de la guvernare din cauza „măsurilor toxice” de austeritate. Murad a mers mai departe: a oferit susținerea AUR pentru guvernul Veștea (Adrian Veștea, propunerea PNL post-Bolojan), în schimbul includerii unor măsuri economice pro-antreprenoriat în programul de guvernare.

„Gruparea din jurul lui Dungaciu a ales cea mai proastă variantă, prin care riscă să piardă din electorat”, explică Comaroni. „Electoratul AUR nu este neapărat aurist — este de frondă. Oamenii votează AUR din spirit de revoltă, nu din loialitate ideologică. Primul lucru pe care trebuia să-l facă AUR-ul ar fi fost să forțeze resetarea politică în România, inclusiv prin presiuni în stradă.” În loc de asta, asistăm la un spectacol în care Bolojan 1 (Ilie Bolojan) trebuia înlocuit de Bolojan 2 (Eugen Tomac, președintele PMP), care a fost schimbat cu Bolojan 3 (Adrian Veștea) — ambele „rezerve” declarând că nu vor schimba direcția de guvernare pornită de fostul prim-ministru. Cronologia ridică întrebări: de ce atâta rezistență la schimbarea cursului economic, dacă PNL însuși și-a retras încrederea în Bolojan?

Deputatul AUR Andrei Gușă și-a asumat public sprijinul pentru inițiativa Murad, declarând: „Primele trei priorități ale AUR trebuie să fie plecarea lui Bolojan, eliminarea USR din guvernare și punerea la punct a UDMR. Abia apoi putem vorbi despre suspendarea lui Nicușor Dan.” Această declarație confirmă fractura din interiorul AUR și sugerează că prioritățile economice ale unei părți a partidului prevalează asupra obsesiei anti-prezidențiale.

Dar adevărata bombă vine din ceea ce Comaroni numește „acțiunile fățiș anti-USR ale lui Nicușor Dan”. Președintele ar acționa, potrivit analizei jurnalistului, pentru a distruge nu doar USR-ul ca partid, ci și „falangele userizate” din PNL și PSD — acele segmente care au adoptat retorica reformistă, anti-corupție, pro-transparență. Dacă varianta Veștea nu trece în Parlament, Comaroni anticipează că Nicușor Dan pregătește o propunere de guvern din care USR-ul să fie în totalitate exclus: PSD, PNL și UDMR, cu susținere parlamentară din partea AUR-ului. Și aici apare numele-surpriză: Alexandru Nazare, actualul ministru al Finanțelor (PNL), ca posibil premier al acestei coaliții largi.

De ce Nazare? Tehnocrat cu experiență la Finanțe, acceptabil pentru PSD (nu e din garda veche PNL-istă), suficient de „reformist” pentru a atrage voturile AUR pe probleme economice, dar suficient de flexibil pentru a nu deranja interesele consolidate. Ceea ce nu se menționează în declarațiile oficiale: Nazare ar fi varianta ideală pentru cei care doresc continuarea politicilor de austeritate sub o aparență de schimbare. Un Bolojan 4, dacă vreți — dar cu un CV mai acceptabil pentru galerie.

Cozmin Gușă, moderatorul emisiunii, a adus în discuție și mișcarea-șoc a UDMR-ului, care s-a poziționat contra lui Nicușor Dan și pro-Bolojan, deși inițial Hunor Kelemen acceptase să susțină guvernul Veștea. Gușă a dezvăluit, din discuții cu Rareș Bogdan (europarlamentar PNL, apropiat de Manfred Weber, președintele PPE), că Bruxelles-ul nu impune UDMR-ului să blocheze un guvern Veștea. „Nu are cum să facă acest lucru, pentru că, la Bruxelles, din 8 parlamentari UDMR, 4 sunt cu tabăra Bolojan, 4 sunt cu tabăra Veștea. Atunci e clar o cacealma faptul că UDMR-ul ar avea obligația principială de a nu sparge PNL-ul și că ar fi forțat de PPE să procedeze în acest fel.”

Coincidență sau nu, Hunor Kelemen a fost sunat de Nicușor Dan duminică dimineață și a acceptat să susțină varianta Veștea. Ulterior, UDMR-ul l-a trădat pe președinte. Gușă și Comaroni sunt de acord: UDMR-ul acționează „la butonul serviciilor secrete”. Pentru UDMR, alegerile anticipate ar fi un dezastru — riscă să nu mai obțină niciun mandat în Parlament, având în vedere scăderea dramatică a electoratului maghiar din România (îmbătrânire demografică, emigrație). Șantajul devine evident: cineva deține pârghii suficiente pentru a-i face pe maghiari să sacrifice relația cu Cotroceniul.

Și aici intră în scenă ceea ce Comaroni numește „răscoala din sistem”. Există, potrivit jurnalistului, mari tensiuni în interiorul SRI-ului, cauzate mai ales de tergiversarea numirii unui director al serviciului secret de către Nicușor Dan. Se vorbește inclusiv despre o facțiune suveranistă din interiorul SRI-ului care ar pregăti, pentru viitor, o garnitură de conducere prin care să elibereze statul de „jocurile politice obscure care se fac de decenii bune”. Cronologia devine și mai interesantă când Gușă dezvăluie ce s-a întâmplat în culise la negocierile pentru guvernul Tomac: Ilie Bolojan i-ar fi cerut președintelui să respecte două condiții — să-l pună pe el șef la Senat (condiție acceptată de Nicușor Dan) și să-l numească pe Mircea Abrudean (actualul președinte al Senatului, PNL) șef al SRI. Nicușor Dan a refuzat cu fermitate această a doua cerință. Pe cale de consecință, Bolojan nu a mai asigurat susținerea pentru varianta Tomac.

Cine beneficiază de blocarea numirii unui director SRI loial președintelui? Cine are interesul ca SRI-ul să rămână în zona de incertitudine, vulnerabil la presiuni? Gușă concluzionează: „Dacă Nicușor Dan și-ar fi numit, de la bun început, doi șefi fideli la SRI și la SIE, nu ar mai fi avut, astăzi, nicio problemă în a forma un nou guvern.” Ceea ce sugerează că actuala criză guvernamentală nu este despre programe politice sau compatibilități ideologice — ci despre controlul serviciilor secrete și capacitatea acestora de a dicta sau bloca formarea guvernelor.

Contextul istoric este relevant: România are o lungă tradiție de „state paralele” și servicii care acționează ca actori politici autonomi. Scandalul „Portocala” (2018-2019), protocoalele secrete SRI-Parchet, dosarele „Belina” și „Ferma Bărăganului” au arătat cum structurile de forță pot influența direct viața politică. Dacă ipoteza unei răscoale interne la SRI se confirmă, asistăm la un moment de ruptură în care o parte a serviciilor încearcă să rupă lanțurile de dependență față de grupurile de interese tradiționale (Coldea-Kovesi, conform narativei alternative) și să impună o agendă proprie, posibil suveranistă, posibil doar o altă formă de captare a statului.

Scenariul Nazare devine, în acest context, o soluție de compromis: un premier tehnocrat, acceptabil pentru toate taberele, care să permită reconfigurarea raporturilor de forță fără a provoca un cutremur politic major. Un reset controlat, nu unul revoluționar. Exact ceea ce AUR-ul, prin tabăra Dungaciu, ratează — oportunitatea de a forța o resetare reală, în favoarea unei obsesii anti-Nicușor Dan care nu aduce niciun beneficiu electoral.

Emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă, se difuzează de luni până joi pe Radio Gold FM, începând cu ora 13:00. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România și pe platforma goldtv.ro.