Iranul acuză România de complicitate: ce nu spune MAE despre baze

inisterul iranian de Externe acuză România de implicare directă în atacurile americano-israeliene din martie 2026 — în timp ce MAE de la București răspunde cu un comunicat care vorbește despre „responsabilități și angajamente” ca aliat SUA, fără a nega concret folosirea infrastructurii românești. Ceea ce nu se menționează: ce anume s-a întâmplat pe aeroportul Otopeni și cine a luat decizia de a reduce zborurile comerciale pentru „avioane de realimentare”.

Esmail Baghai, purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de externe, a reacționat dur la declarațiile secretarului general NATO, Mark Rutte, care a confirmat că „aeroportul din București și-a redus numărul zborurilor comerciale pentru a face loc avioanelor de realimentare utilizate în cadrul acestei operațiuni”. Rutte a mai precizat că 500 de avioane americane au decolat de pe bazele din Italia pentru bombardamentele asupra Iranului.

„Este vorba aici de o mărturisire clară și zdrobitoare a complicității active a NATO într-un război de agresiune ilegală purtat împotriva unui stat membru suveran al ONU”, a scris Baghai pe X. „Secretarul general al NATO a indicat în mod explicit Italia și România ca fiind țări care au participat la agresiunea împotriva Iranului.”

Purtătorul de cuvânt iranian a cerut ca România și Italia „să explice propriilor cetățeni și întregii lumi de ce au ales să se facă complici la acest act flagrant de agresiune și la comiterea unor atrocități în masă împotriva populației iraniene”.

Reacția oficială a MAE de la București a venit la ora 18:00, printr-un comunicat care evită să nege concret acuzațiile: „Reiterăm că România nu a fost parte a acestui conflict, prioritatea țării noastre fiind sprijinirea constantă a eforturilor diplomatice care au avut ca scop dezescaladarea regională și obținerea unui climat de pace și securitate în Orientul Mijlociu.”

Totuși, MAE recunoaște indirect implicarea logistică: „Decizia României la care se face referire a fost luată în contextul acordurilor bilaterale existente cu SUA. România este o țară Aliată cu responsabilități și cu angajamente pe care le respectă pe deplin.” Ceea ce nu se precizează: ce anume prevăd aceste „acorduri bilaterale” și dacă parlamentul român a fost informat despre această decizie înainte sau după operațiune.

Coincidență sau nu, Italia — celălalt stat acuzat explicit de Iran — a reacționat cu totul altfel: ministerul italian al apărării a condamnat miercuri declarațiile lui Rutte, considerând că acestea au transmis „un mesaj complet înșelător”, și a precizat că Roma a permis SUA să folosească bazele doar pentru zboruri tehnice și logistice, nu pentru misiuni de luptă. La București, până la ora publicării acestui articol, nu există o clarificare similară despre natura exactă a „avioanelor de realimentare” care au folosit Otopeniul.

Contextul mai larg: conflictul SUA-Iran a început în martie 2026 cu atacuri asupra instalațiilor nucleare iraniene. Un armistitiu de două săptămâni, mediat de Pakistan, a expirat pe 22 aprilie 2026. Marina SUA menține blocada navală asupra Iranului, iar Strâmtoarea Ormuz rămâne restricționată — cu efecte directe asupra prețurilor la combustibili în Europa. România a înregistrat a doua cea mai mare creștere a prețurilor la carburanți din UE în martie 2026, conform Eurostat. Cine beneficiază de această escaladare — și cine plătește factura — sunt întrebări pe care comunicatul MAE nu le abordează.

MAE a trimis un link către un comunicat anterior, din 16 martie 2026, când a oferit „precizări” despre subiect — precizări care, la momentul acela, nu au stârnit nicio dezbatere publică sau parlamentară despre implicarea României în operațiuni militare la mii de kilometri distanță.