Explozia centrelor de date AI: al treilea val inflaționist sau restructurare?
n timp ce inflația la carburanți și alimente părea să dea semne de moderare, un nou front se deschide — unul despre care puține voci mainstream vorbesc cu claritate. Apple a anunțat o creștere de preț de 15-25% pentru computerele Mac și iPad-uri, după ce CEO-ul Tim Cook a declarat pentru Wall Street Journal că saltul costurilor este „spre deosebire de orice a văzut în oricare domeniu în peste 40 de ani”. Cauza oficială? Expansiunea rapidă a centrelor de date pentru inteligență artificială, care generează o cerere extraordinară pentru memorie și stocare, împingând prețurile componentelor în sus. Coincidență sau consecință inevitabilă a unei curse a înarmării tehnologice fără precedent?
Cifrele vorbesc de la sine: analiștii estimează că cheltuielile de capital ale celor cinci „hyperscaleri” — Alphabet, Amazon, Meta Platforms, Microsoft și Oracle — vor atinge 741 de miliarde de dolari în 2026, în creștere cu aproape 75% față de anul trecut. Elon Musk a comentat public: „Cea mai mare creștere de preț pe care am văzut-o vreodată”. Dar ce nu se spune în rapoartele oficiale este că această explozie de investiții nu este doar digitală — este profund fizică, necesitând echipamente sofisticate, cabluri electrice și de fibră optică, generatoare de rezervă și sisteme de răcire care funcționează non-stop.
Economistul Stijn Van Nieuwerburgh de la Universitatea Columbia estimează că construcția infrastructurii AI ar putea costa în jur de 8 trilioane de dolari în următorii șase ani. Efectele se răsfrâng deja: prețurile de consum pentru software și accesorii de calculator au crescut cu aproximativ 15% față de anul trecut în mai, conform Departamentului Muncii din SUA, în timp ce măsura pentru componente electronice en-gros a sărit cu 27% în aceeași perioadă. Nintendo, Microsoft și Sony au anunțat, la rândul lor, majorări de prețuri pentru dispozitivele lor.
Dar ce se întâmplă cu electricitatea — resursa vitală fără de care niciun centru de date nu funcționează? Prețurile au început să crească rapid în timpul pandemiei COVID-19 și acum accelerează și mai mult. Goldman Sachs estimează că centrele de date vor reprezenta aproape jumătate din creșterea cererii de energie electrică din SUA până în 2030, iar prețurile pentru consumatori ar putea crește cu aproximativ 6% anual în 2026 și 2027. Cronologia ridică întrebări: în timp ce tarifele și prețurile petrolului au fost șocuri economice punctuale, șocul cererii generat de AI ar putea persista ani de zile.
Dinamica se reflectă în raliul acțiunilor producătorilor de cipuri, care au crescut puternic pe așteptările investitorilor privind o cerere mult mai mare. Chiar și după o corecție bruscă săptămâna aceasta, indicele PHLX Semiconductor este în creștere cu aproximativ 150% în ultimul an. Dar nu doar cipurile intră în centrele de date — și multe dintre celelalte componente sunt utilizate pe scară largă în economie. Asta ar putea crește costurile pentru o varietate de afaceri, care apoi ar putea încerca să recupereze aceste costuri prin majorarea prețurilor pentru consumatori.
În unele cazuri, construcția centrelor de date adaugă și la costurile cu forța de muncă. Salariile pentru lucrătorii solicitați în construcția centrelor de date au crescut: câștigurile orare medii pentru contractorii de instalații electrice și cablare au crescut cu 6,5% în aprilie față de anul trecut, comparativ cu 3,6% pentru toți lucrătorii din sectorul privat. Totuși, economiștii nu prevăd o explozie inflației alimentată de AI similară cu cea din timpul COVID-19.
Există și o altă față a monedei — una pe care oficialii o prezintă ca soluție pe termen lung. Kevin Warsh, actualul președinte al Rezervei Federale, a scris în noiembrie într-un editorial pentru Wall Street Journal că „AI va fi o forță dezinflationistă semnificativă, crescând productivitatea și consolidând competitivitatea americană”. El a argumentat că îmbunătățirile productivității ar trebui să conducă la creșteri semnificative ale salariilor reale nete. O creștere de 1 punct procentual a creșterii anuale a productivității ar dubla standardele de viață într-o singură generație.
Cu toate acestea, economiștii de la UBS cred că diferența dintre frenesia actuală de construcție și AI care reduce prețurile va fi de cel puțin câțiva ani. Conform unui sondaj realizat luni de Asociația Națională pentru Economie de Afaceri, 81% dintre cei chestionați au declarat că construcția infrastructurii AI va adăuga la inflație în următorul an. „În prima fază a oricărei revoluții tehnologice majore, ai tendința de a avea o presiune asupra resurselor limitate, și asta tinde să pună presiune ascendentă asupra prețurilor”, a declarat Gregory Daco, economist-șef la EY-Parthenon și președinte NABE, pentru Wall Street Journal.
Ceea ce nu se discută în suficientă măsură este întrebarea finală: cine va cumpăra toate aceste produse când zeci de milioane de oameni vor fi fără locuri de muncă, înlocuite de AI? Construcția centrelor de date poate menține inflația la un nivel ridicat pe termen mediu, iar la un moment dat — teoretic — totul ar putea merita sub forma unei productivități dezinflationiste. Dar cronologia și cine beneficiază în această perioadă de tranziție rămân întrebări deschise, pe care puțini le pun cu voce tare.