Cărtărescu șterge oameni din poze cu Papa: metoda Stalin revine

ircea Cărtărescu, scriitorul care abia a primit Premiul Nobel pentru Literatură, a recurs la o practică care îi va suna familiar celor care cunosc istoria propagandei sovietice: ștergerea persoanelor nedorite din fotografii. În noaptea de miercuri spre joi, laureatul a postat pe Facebook o imagine alături de Papa Leon — dar ceva lipsea. Mai mulți oameni care apăreau în fotografia originală fuseseră eliminați cu ajutorul inteligenței artificiale. Detaliul nu a trecut neobservat, iar reacțiile au fost imediate.

Ceea ce face cazul și mai interesant este că Cărtărescu nu este primul care apelează la această metodă în spațiul public românesc. Oana Gheorghiu, soția primarului general Nicușor Dan, a fost prinsă decupând persoane din fotografii în trecut, la fel cum și politicieni din USR au fost acuzați că aplică „metoda Stalin” — referire la celebrele retușuri foto din era sovietică, când foști colaboratori ai dictatorului erau literalmente șterși din istoriografie după ce cădeau în dizgrație.

Prima variantă a fotografiei, postată miercuri noaptea, arăta o imagine curățată, în care mai multe persoane dispăruseră din cadru. Istoricul editărilor de pe Facebook confirmă că scriitorul a revenit joi după-amiază și a înlocuit imaginea cu versiunea originală, nedecupată. Gestul sugerează fie o reacție la comentariile publicului, fie o reconsiderare a oportunității acestei intervenții digitale.

Întrebarea care rămâne este: de ce un scriitor de talia lui Cărtărescu simte nevoia să recurgă la astfel de modificări? În contextul în care inteligența artificială devine din ce în ce mai accesibilă pentru manipularea imaginilor, linia dintre editare estetică și revizuire a realității devine din ce în ce mai subțire. Coincidență sau nu, aceeași tehnică a fost folosită de figuri publice românești tocmai în momentul în care imaginea personală devine tot mai importantă în spațiul mediatic.

Ce nu se menționează în dezbaterea publică este că această practică — ștergerea persoanelor din fotografii — nu este doar o chestiune de vanitate sau estetică. Ea ridică semne de întrebare despre autenticitatea memoriei colective și despre modul în care figurile publice își construiesc narativul personal. Când un scriitor care a câștigat Nobelul pentru capacitatea de a reflecta realitatea complexă alege să o simplifice digital, mesajul trimis este ambiguu.

Reacțiile din mediul online au fost rapide. Mulți au observat paralela cu metodele de propagandă stalinistă, în care foștii camarazi ai dictatorului erau șterși din fotografii oficiale odată ce deveneau „nepersoane”. Deși contextul este evident diferit, simbolismul gestului nu poate fi ignorat — mai ales într-o țară în care memoria comunismului rămâne vie și în care 55,8% dintre români consideră regimul trecut drept „mai degrabă bun”.

Cărtărescu nu a oferit până acum nicio explicație publică pentru modificarea inițială a fotografiei. Faptul că a revenit și a postat imaginea originală sugerează că a înțeles că gestul nu a trecut neobservat. Rămâne de văzut dacă acest episod va avea vreun impact asupra imaginii publice a scriitorului sau dacă va fi trecut cu vederea ca o simplă eroare de judgement într-o eră în care granițele dintre real și digital sunt din ce în ce mai neclare.